Google+

Analiza: Stalin ranjeste de la Chisinau si „agenda secreta” a Romaniei - Adevarul

In ciuda dimensiunilor sale, criza din Republica Moldova si reactia internationala la aceasta devin cea mai buna grila de lectura a evolutiilor (geo)politice din regiune, fie ca e vorba despre Romania, capitalele europene sau Federatia Rusa, se arata intr-o ampla analiza semnata Dan Dungaciu si Petrisor Peiu, noteaza Adevarul.ro.



Toate dosarele – strategice, economice, politice si identitare – sunt resuscitate acum si sub praful rascolit se întrezaresc, dincolo de vinovatiile crase sau duplicitati transfrontaliere, o dificultate acuta de a identifica solutii pe termen mediu si lung. Înainte de a ajunge însa la cum ar trebui sa actioneze Romania la modul concret (Fondul Moldova), sa clarificam cateva din premisele discutiei. Este vorba, în esenta, despre doua mize majore, interconectate si resuscitate intempestiv la Chisinau – dosarul geopolitic si dosarul identitar - si modul cum asa numita „agenda ascunsa” a Romaniei se raporteaza la ele.  

 

R. Moldova nu este o chestiune tehnocrata  

 

Provocarea majora pentru Bucuresti survine din faptul ca apare tocmai în momentul în care guvernarea este „tehnocrata”. Or, nimic din raportarea de prima instanta la R. Moldova nu este din acest registru. si nici nu poate fi. Tehnocratii pot avea pareri, opinii - dar nu viziuni, respectiv pareri legitimate politic.    

Si fara asta nu se poate, cel putin din motivul ca, în democratie, singurul criteriu de validare a adevarului politic este cel al legitimitatii. Tehnocratii, indiferent de capacitatea lor privata sau de expertiza pe R. Moldova, nu sunt validati politic – deci legitimati – sa emita pareri despre cum se raporteaza si cum se va raporta Romania la R. Moldova. În acest caz, singurele instante care se pot pronunta legitim astazi sunt Presedintele si Parlamentul. În functie de aceste viziuni, guvernul va lua masurile în consecinta.    

Comunicarea, din acest punct de vedere, a fost carenta (tacerile instantelor politice au fost asurzitoare), si nu face decat sa developeze neajunsurile unui guvern tehnocrat în vremuri de criza. În realitate, nimic din ceea ce se petrece în jurul nostru, în spatiul euroatlantic sau în cel estic, nu este de competenta unui guvern nepolitic, mai cu seama cand e vorba despre R. Moldova.    

În consecinta, nevoia stringenta si de neevitat astazi pentru societatea romaneasca este exprimarea clara, coerenta, a viziunii politice a Romaniei în ceea ce priveste statul vecin si, ulterior, a masurilor guvernamentale care se impun a fi luate. În lipsa celor dintai, cele din urma sunt doar gesticulatii oarbe, lipsite de sens si perspectiva.  

 

UE crede în lacrimi?  

 

Bruxelles-ul este si el prins pe picior gresit, înglodat în multiplele crize europene si cu ochii la viitoarea negociere cu Kremlinul. Spre deosebire de Rusia, Bruxelles-ul vrea sa creada în lacrimi în R. Moldova. si nu doar în lacrimile unora de la Chisinau, ci si în lacrimile Moscovei, pe care unii diplomati europeni o menajeaza suspect si perseverent.    

Noua moda de la Chisinau pare sa fie ignorarea ostentativa a oricarei dimensiuni geopolitice a crizei sau marginalizarea ei. Ca geopolitica nu epuizeaza totul este evident. Dar ca asa ceva nu exista sau nu este determinant cand e vorba despre vecinatatea estica a Romaniei, UE si NATO - e o afirmatie ridicola. Si tacerea pe aceasta chestiune este cel putin suspecta.  

 

 A nu vedea ca Piata a devenit un amestec sulfuros de interese strategice contradictorii este riscant - Platforma DA moldovenista si proeuropeana si doua partide, Partidul Socialistilor (Igor Dodon) si Partidul Nostru (Renato Usatîi) fatis antieuropene si proruse. A nu vedea declaratiile tot mai intense ale reprezentantilor Pietii asupra unui moratoriu de un an sau doi asupra Acordului de Asociere cu UE este iarasi inexplicabil si vinovat.    

În aceste conditii, a repeta ca un tonomat ca „Piata lupta pentru buna guvernare si valori europene” este inadecvat. Piata lupta pentru alegeri anticipate - ceea ce e altceva! Caci în campania electorala survenita eventual, cel putin cele doua partide proruse nu vor vorbi în niciun caz de valori europene, ci de aderarea la Uniunea vamala sau Uniunea Eurasiatica, federalizarea R. Moldova, deci transnistrizarea ei sau construirea unui „zid chinezesc” între Romania si R. Moldova. Toate, teze din programul politic al acestor partide.    

Agenda initial corecta si justa a Pietii – lupta împotriva coruptiei si a unei clase politice care a guvernat în dispret total fata de cetatean si partenerii de dezvoltare – este serios maculata acum de asemenea amestecuri urat mirositoare. Coruptia este evident endemica în R. Moldova, iar un personaj precum Vladimir Plahotniuc este om cheie în sistem. Dar, dupa observatia sagace a unui comentator de la Chisinau, atunci cand cineva îti propune sa te aliezi cu ISI sa îl dai jos pe Bashar al-Assad, îti pui cel putin cateva întrebari.  

 

Dincolo de dimensiunea geopolitica si în stransa legatura cu ea, trebuie cercetat al doilea caz de orbire premeditata la Chisinau. Este vorba despre dimensiunea identitara.  

 

De la Stefan cel Mare la... Vladimir Plahotniuc  

 

Este dimensiune pe care, fara ostentatie, dar si fara false pudori, Romania nu o poate neglija cu niciun pret. Caci perversitatea resurectiei chestiunii identitare de la Chisinau este, poate, fara precedent. Ignorarea dimensiunii geopolitice a Pietei, despre care am vorbit anterior, este „compensata” de jubilatii si ode pentru „natiunea moldoveneasca”, care sta sa se nasca în freamatul miscarilor protestatare.    

Aici consensul vorbitorilor si sustinatorilor civici ai Pietei este total si neverosimil, cel putin tinand seama de genealogiile politico-identitare ale unora dintre ei. Sa fim limpezi de la început: Piata nu a fost niciodata pro-romaneasca, nici atunci cand singurii protestatari erau de la Platforma DA, iar referintele la Romania sau identitatea romaneasca au fost rapid evacuate nu doar de la tribuna, dar si de la manifestatii (cu atat mai straniu – sau coerent?! - apare gestul Platforme DA de azi, care, dupa ce a eliminat pro-romanii si simbolistica lor, îsi da mana voioasa cu... partidele pro-ruse si antiromanesti!!!).    

Însa la ce s-a ajuns acum, dupa venirea în Piata si la masa de discutii civico-politice a partidelor pro-ruse frizeaza ridicolul: „te salut popor moldovenesc renascut”, „moldovenii mei”, „natiunea moldoveneasca se naste”, „tara e mai unita ca niciodata”, „poporul se uneste indiferent de limba”, „Ura, Maldova!” (asa suna ruseste) etc. etc.    

Totul rostit, fireste, bilingv, în romana si rusa. Unul dintre liderii politici ai Pietei a spus-o explicit, asigurandu-si un loc în Cartea recordurilor ridicolului: „stefan cel Mare se bucura cand ne vede uniti contra lui Plahotniuc”. Altii au fost la fel de precisi. Voci publice îi multumesc lui Vlad Plahotniuc pentru ca ar fi unit natiunea – „civica”, fireste – împotriva lui.    

E un veritabil fenomen care a depasit frontierele republicii, caci unii diplomati europeni s-au alaturat acestui Nabbuco local, unde eliberarea si iesirea din captivitatea sistemului ilustrat de un oligarh (care, totusi, conduce republica, alaturi de Vlad Filat, din 2009!) devin nu doar obiectiv politic, ci – atentie! - si identitar.  

 Un fost reprezentant al UE pentru R. Moldova, diplomatul maghiar Kalman Mizsei, foarte prezent în presa de la Chisinau, identifica valentele unui „patriotism civic” în Piata Marii Adunari Nationale, unde nu mai conteaza identitatea etnica sau limba vorbita, ci manifestarea comuna, bilingva – cum altfel? – împotriva dusmanului comun. Vorbitori din Piata sau de la reuniunile civico-politice exulta valentele civismului nou descoperit, care, dupa cum observa admirabil un comentator de la Chisinau, a devenit epitomul – prin negatia unui sistem ilustrat printr-un personaj – a unui nou proiect identitar moldovenesc.  

Ironia este la ea acasa. Pe vremea lui Vladimir Voronin (2001-2009) miza principala a fost reluarea proiectului sovietic de construire a natiuni ETNICE moldovenesti, bazata pe „etnia” majoritara moldoveneasca si centrata pe figura lui stefan cel Mare. Proiectul nu a avut mare succes din cauza suprapunerii simbolistice (stefan cel Mare si Sfant, asumat în portofoliu identitar romanesc, a fost desemnat, la un moment dat, „cel mai mare roman al tuturor timpurilor”).    

Astazi, însa, sustinatorii harnici ai unui nou proiect identitar promoveaza alta formula si alte personaje. Daca stefan cel Mare a fost expresia „natiunii moldovenesti” ETNICE, Vladimir Plahotniuc (si lupta împotriva sistemului al carui simbol este) devine epitomul „natiunii moldovenesti” CIVICE...  

De-a rasu' plansu'. Suntem în plin Caragiale, combinat cu Eugen Ionescu. Am putea sta linistiti în fotolii sa urmarim reprezentatia despre cum se naste, sub ochii nostri, „natiunea civica moldoveneasca”. Dar, ca de fiecare data cand e vorba de identitate în stanga Prutului, e mai mult decat atat. Caci identitatea, în R. Moldova, are de fiecare data o miza strategica.  

 

Agenda ascunsa a proiectului identitar  

 

Girantii „natiunii moldovenesti etnice” de pe vremea lui Vladimir Voronin uita sa ne spuna care au fost consecintele. Caci „Revolutia oranj” din capul lui Vladimir Voronin (asa a fost denumita întoarcerea liderului comunist la proiectul european dupa 2005) s-a încheiat tragic, în sange, prin torturarea, schingiuirea si asasinarea unor tineri în zilele fatidice ale lui 7 aprilie.    

Si, mai mult, prin închiderea frontierei cu Romania, expulzarea ambasadorului si a diplomatilor romani, înghetarea relatiilor cu Bucurestiul, introducerea de vize între cele doua state. Toate, la vremea respectiva, sub privirile unor trimisi europeni la Chisinau depasiti de situatie si incapabili sa reactioneze adecvat.    

Aventura „europeana”, moldovenista si antiromaneasca a lui Vladimir Voronin s-a sfarsit tragic. Cand si cum se va sfarsi aventura noului proiect identitar de data aceasta? Ceea ce ignora cei care au intrat în sarabanda optimismului identitar de la Chisinau este ca proiectul moldovenist fie etnic, fie civic este cea mai scurta cale spre... Rusia.    

Sau în apropierea ei. Caci geopolitica e mana în mana cu identitatea: cand se exulta la Chisinau sau aiurea „natiunea civica moldoveneasca” este semnul cel mai limpede ca viitorul harazit al R. Moldova este undeva într-o zona de margine, gri, fara identitate geopolitica limpede, fara fata si fara profil, plasata si uitata undeva între lumi, un „trade area” cu valente (eventual) de prosperitate, o „zona tampon” între spatiul euroatlantic si Rusia.    

Aici sta în realitate miezul oricarei discutii despre identitate în R. Moldova. „Natiunea civica moldoveneasca” este în beneficiul strategic al multora. A celor din Vest care nu doresc sa îsi mai bata prea mult capul cu Chisinaul si sa îi confere, alaturi de celelalte esecuri ale Parteneriatului estic, un rol marginal si politic si geografic, fara posibilitatea de a încurca marile negocieri care stau sa vina.    

Dar mai ales a celor din Est, în special al Rusiei, din ratiuni strategice care trebuie reamintite de fiecare data. Miza Moscovei la Chisinau este mentinerea frontierei euroatlantice pe Prut si pentru asta trebuie sa faca doua lucruri. Primul, sa blocheze aderarea republicii la UE sau NATO, ceea ce face prin dosarul transnistrean (principala lui ratiune de existenta) sau prin mentinerea unui haos controlat la Chisinau pentru a face fara sanse orice proiect integrationist occidental.    

Cu sprijinul masiv al politicienilor locali, corupti si lipsiti de viziune, a reusit foarte bine mai ales dupa 2009. Dar asta nu e totul, caci, spre deosebire de Ucraina, Chisinaul mai are o sansa sa intre în spatiul euroatlantic, deci sa mute frontiera NATO pe Nistru, respectiv prin intermediul Romaniei.    

Cum poate bloca asta Moscova? Dincolo de presiuni politice sau mediatice, o face prin construirea celui mai puternic mecanism identitar care sa blocheze un proiect identitar pro-romanesc. si acesta este proiectul moldovenist. Asta e si explicatia ca liderii partidelor pro-ruse de la Chisinau NU SUNT RUsI, ci moldoveni, mai mult, ca Igor Dodon se expune pe blog în ie „nationala” moldoveneasca, iar principalul mesaj identitar a lui Igor Dodon si a lui Renato Usatîi este „Moldova si moldovenii”.    

Aici este cheia strategica a moldovenismului girat (si) de Moscova, în ambele versiuni, civice sau etnice. Este considerat cea mai buna pavaza împotriva „surprizei strategice” a mutarii frontierei NATO pe Nistru prin intermediul reunificarii cu Romania. Despre asta e vorba, în realitate.  

 

Înainte de a ne întoarce la asa-numita „agenda ascunsa” a Romaniei, sa mai punctam rapid potentialele evolutii strategice de la Chisinau.  

 

Ce se întampla acolo? Cinci scenarii  

 

Evolutiile din R. Moldova se pot însira de-a lungul unei axe care are în centru situatia actuala, iar la cele doua capete Romania si Rusia. Caci acestea sunt alegerile limita. Spre Est poate sa mearga de la un parteneriat strategic cu Rusia pana la transnistrizare si integrare în Uniunea Vamala si/sau Uniunea Eurasiatica – adica mutarea frontierei ruse pe Prut. Spre Vest poate merge pana la un parteneriat strategic cu Romania si, la limita, reunificare, adica mutarea frontierei UE si NATO pe Nistru.

 

Iata scenariile.  

 

1. Scenariul instabilitatii controlate. Situatia actuala este primul scenariu, respectiv unei instabilitati controlate, consecinta a sapte ani de guvernare iresponsabila sub privirea sasie a capitalelor europene, care, în disperarea de a avea „un copil fruntas” caruia sa îi puna în piept, în urma anexarii Crimeei si a interventiei din Donbas a Moscovei, medalia Parteneriatului Estic - au girat în continuare iresponsabil R. Moldova.    Nu exista premisele unei revolutii si a unei schimbari violente de putere, cel putin deocamdata. Argumentul principal este ca Rusia nu vrea sa forteze în acest moment al negocierilor, care stau sa vina la nivel global, vreo lovitura de stat prin reprezentantii ei la Chisinau. Nu i-ar folosi la nimic.  

2. Scenariul anticipatelor cu majoritate prorusa. În cazul fortarii alegerilor anticipate în acest moment, sansele pentru o guvernare proestica sunt foarte reale, cel putin din motivul ca fortele proeuropene noi aparute pe scena nu sunt capabile sa obtina 50% din procente (în cazul excluderii de la o asemenea coalitie a partidelor din actualul arc guvernamental, ideea ca Piata, pe segmentul ei european, poate castiga macar 51 de deputati este naiva). O majoritate pro-Est la Chisinau ne poate duce însa in cel de-al treilea scenariu.  

3. Scenariul transnistrizarii R. Moldova. Culminatia acestui scenariu este integrarea R. Moldova în Uniunea Vamala sau Uniunea Eurasiatica, culminand cu federalizarea republicii pe scenariul Memorandumului Kozak (implicit al obtineri dreptului de vot pentru transnistreni, ceea ce înseamna circa 10% de vot prorus în campul electoral din stanga Prutului). În acest caz, înseamna ca Romania devine, de facto, daca nu de iure, vecina directa cu Rusia pe linia Prutului.  

4. Scenariul Parteneriatului Bucuresti – Chisinau. Este singurul scenariu care, teoretic, mentine republica spre Vest. Este complementar, caci la Acordurile cu troica UE-FMI-Banca Mondiala trebuie adaugat si parteneriatul de dezvoltare si europenizare Bucuresti-Chisinau. Cum se poate face concret asa ceva, vom detalia mai jos.  

5. Scenariul reunificarii cu Romania. Fara sa îl presupuna explicit, scenariul 4 poate ajunge, cand va fi cazul, daca va fi vreodata, la un proiect de unire sau reunificare a celor doua state. La acest punct a venit momentul sa revenim la Bucuresti si sa evaluam actiunile sale concrete în acest dosar.  

 

„Agenda ascunsa” a Romaniei  

 

O fantoma bantuie cancelariile europene: fantoma „agendei ascunse” a Romaniei! Cel putin asta încearca sa acrediteze o serie de diplomati si oameni de opinie împotriva oricarei initiative colorate identitar din partea Romaniei si care sa vizeze R. Moldova. Orice agenda identitara ar fi locala, parohiala - deci vicioasa. De aici si eforturile Romaniei de a-si decolora obsesiv mesajele politice pentru a nu genera, vezi Doamne, suspiciuni si a opri fantoma sa mai bantuie irepresibil.

 

Citeste continuarea pe Adevarul.ro


Sursa: PRO TV
Citeste mai multe despre: ,

stiri pe acelasi subiect:

vezi mai multe stiri din Actualitate
    Euro
    • Leu moldovenesc
      2.8 lei
    • Euro
      323 eur
    • Dolar S.U.A.
      323 usd
    • Leu romanesc
      323 ron
    • Rubla ruseasca
      4 rub
    • Hrivna ucraineana
      4 uah
    • Leva bulgara
      4 bgn