Google+

Pe urmele fraudei bancare: Cum este recuperat miliardul in strategii si analize - ZdG.md

La patru ani de la descoperirea furtului miliardului - cea mai mare frauda bancara din cei 27 de ani de independenta a R. Moldova, institutiile responsabile de recuperarea banilor anunta ca „valoarea exacta a fraudei bancare nu este stabilita cu exactitate”. Totodata, in timp ce principalii figuranti in furtul miliardului sunt condamnati de instantele de judecata pentru o perioada de la cinci la 18 ani de inchisoare, cetatenii R. Moldova sunt obligati sa ramburseze miliardul furat pe parcursul a 25 de ani, scrie ZdG.md



La 13 iunie 2018, Procuratura Anticorupţie (PA), Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Autoritatea pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI) au prezentat o „Strategie de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din Banca de Economii a Moldovei (BEM), Banca Socială (BS) şi Unibank (UB)”, cu referire la „furtul miliardului”. Documentul conţine numele beneficiarilor de bani sustraşi, dar şi traseul, şi destinaţia finală a miliardului. Potrivit Strategiei, PA a constatat că, în procesul de fraudare, erau implicate peste 200 de persoane juridice rezidente şi nerezidente, banii „călătorind” prin zece jurisdicţii străine, iar grupul de companii înregistrate în R. Moldova, prin intermediul cărora care au fost sustraşi, erau afiliate lui Ilan Şor, Ion Rusu, Vladimir Filat, Chiril Lucinschi şi Veaceslav Platon.



Două scheme de fraudă

 

În documentul făcut public de procurori se spune că mecanismul de sustragere a banilor s-a bazat în special pe acordarea de către cele trei bănci a creditelor neperformante, prin supraevaluarea gajului. S-a mai constatat lipsa capacităţii de plată a persoanei juridice şi a unei activităţi aducătoare de profit, lipsa unei destinaţii reale pentru care se solicita creditul, lipsa unei monitorizări după acordarea creditului, dacă acesta va fi utilizat conform destinaţiei prezentate la solicitare. O altă schemă consta în plasările interbancare acordate reciproc, între cele trei bănci, creându-se aparenţa unor noi credite acordate, de facto, fiind vorba despre aceiaşi bani cu care se închideau diferite credite. Prima etapă de deghizare a originii acestor bani, zic procurorii, sunt operaţiunile de transfer în aproximativ 62 de companii off-shore cu conturi deschise în băncile din Letonia, identificate până la acest moment de PA.

 

Ce spune Transparency International Moldova

 

Pe de altă parte, o analiză realizată în baza Strategiei de către Transparency International (TI) Moldova – filiala naţională a organizaţiei mondiale anti-corupţie, fondată în anul 2000, spune că „Strategia respectivă constituie o condiţie necesară pentru eventuala obţinere a primei tranşe de asistenţă macro-financiară. Deşi e numită strategie de recuperare, ceea ce ar presupune că investigaţiile sunt, în mare parte, finalizate, cea mai consistentă parte a documentului e dedicată descrierii fraudelor bancare. Investigaţia propriu-zisă e departe de a atinge nivelul de 90% de finalitate, precum susţin autorii Strategiei”.

 

Care este, totuşi, valoarea fraudei bancare

 

Autorii Strategiei spun că, deşi nu este stabilită cu exactitate valoarea exactă a fraudei bancare, „un reper pentru recuperare este suma de 13,34 miliarde de lei – suma hârtiilor de valori mobiliare acordată de BNM în favoarea BEM, BS şi UB, pentru acoperirea creditelor de urgenţă în conformitate cu Hotărârile de Guvern din 13 noiembrie 2014 şi 30 martie 2015”, semnate de prim-ministrul de atunci, Iurie Leancă, şi contrasemnate de ministrul Economiei din perioada respectivă, Andrian Candu şi ministrul Finanţelor, Anatol Arapu.

 

În acest sens, TI Moldova scrie că cifra respectivă pare a fi irelevantă în contextul prejudiciilor rezultate din deciziile politice emise la 7 noiembrie 2014, care au facilitat accelerarea ulterioară a extragerilor miliardelor de lei din cele trei bănci.

 

„Organele de urmărire consideră că anume această sumă constituie prejudiciu neacoperit, dar logica unor recuperări ar trebui să coreleze cu logica fraudelor comise. Aşa cum e expus în Strategie, acumularea resurselor pentru acoperirea costului deciziilor politice care au dus la acordarea de credite de urgenţă de către BNM, cu garanţia Guvernului care, ulterior, au fost convertite în datorie de stat. Iar aceste costuri sunt mult mai mari, inclusiv şi dobânzi de deservire a datoriei (alte 11 miliarde lei în 25 de ani)”, indică TI Moldova.

 

 Suma miliardelor fraudate – estimată de PA

 

În Strategie se stipulează că, potrivit dosarelor penale examinate sau în curs de examinare în instanţa de judecată, valoarea mijloacelor financiare care ar fi fraudate e de 5,64 miliarde de lei, iar în procedura organului de urmărire penală se află 43 de cauze penale de investigare a 5,06 miliarde lei. Documentul mai informează că suma mijloacelor financiare în privinţa cărora au fost emise hotărâri judecătoreşti definitive constituie 1,39 miliarde lei, iar în privinţa sumelor de 4 miliarde de lei PA spune că ar exista probe că au fost fraudate şi urmează a fi expediate în instanţa de judecată.

 

De asemenea, sunt în proces de investigare, acumulare de probe, identificare a beneficiarilor finali în cazul a 1,06 miliarde lei, fiind aplicate sechestre pe bunuri de pe teritoriul R. Moldova în valoare de aproximativ 1 miliard de lei. În 2013-2017, PA a expediat în instanţa de judecată 25 de cauze penale, având în vizor 32 de persoane.

 

CITESTE MAI DEPARTE PE ZdG.md


Sursa: PRO TV
Citeste mai multe despre: ,

stiri pe acelasi subiect:

vezi mai multe stiri din Actualitate
    Stirile Pro TV iti recomanda
    Euro
    • Leu moldovenesc
      2.8 lei
    • Euro
      323 eur
    • Dolar S.U.A.
      323 usd
    • Leu romanesc
      323 ron
    • Rubla ruseasca
      4 rub
    • Hrivna ucraineana
      4 uah
    • Leva bulgara
      4 bgn