La patru ani de la descoperirea furtului miliardului - cea mai mare frauda bancara din cei 27 de ani de independenta a R. Moldova, institutiile responsabile de recuperarea banilor anunta ca " valoarea exacta a fraudei bancare nu este stabilita cu exactitate". Totodata, in timp ce principalii figuranti in furtul miliardului sunt condamnati de instantele de judecata pentru o perioada de la cinci la 18 ani de inchisoare, cetatenii R. Moldova sunt obligati sa ramburseze miliardul furat pe parcursul a 25 de ani, scrie ZdG.md

Publicat:21.11.2018, 09:39



La 13 iunie 2018, Procuratura Anticoruptie (PA), Centrul National Anticoruptie (CNA) si Autoritatea pentru Recuperarea Bunurilor Infractionale (ARBI) au prezentat o „Strategie de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din Banca de Economii a Moldovei (BEM), Banca Sociala (BS) si Unibank (UB)”, cu referire la „furtul miliardului”. Documentul contine numele beneficiarilor de bani sustrasi, dar si traseul, si destinatia finala a miliardului. Potrivit Strategiei, PA a constatat ca, în procesul de fraudare, erau implicate peste 200 de persoane juridice rezidente si nerezidente, banii „calatorind” prin zece jurisdictii straine, iar grupul de companii înregistrate în R. Moldova, prin intermediul carora care au fost sustrasi, erau afiliate lui Ilan Sor, Ion Rusu, Vladimir Filat, Chiril Lucinschi si Veaceslav Platon.



Doua scheme de frauda

În documentul facut public de procurori se spune ca mecanismul de sustragere a banilor s-a bazat în special pe acordarea de catre cele trei banci a creditelor neperformante, prin supraevaluarea gajului. S-a mai constatat lipsa capacitatii de plata a persoanei juridice si a unei activitati aducatoare de profit, lipsa unei destinatii reale pentru care se solicita creditul, lipsa unei monitorizari dupa acordarea creditului, daca acesta va fi utilizat conform destinatiei prezentate la solicitare. O alta schema consta în plasarile interbancare acordate reciproc, între cele trei banci, creându-se aparenta unor noi credite acordate, de facto, fiind vorba despre aceiasi bani cu care se închideau diferite credite. Prima etapa de deghizare a originii acestor bani, zic procurorii, sunt operatiunile de transfer în aproximativ 62 de companii off-shore cu conturi deschise în bancile din Letonia, identificate pâna la acest moment de PA.

Ce spune Transparency International Moldova

Pe de alta parte, o analiza realizata în baza Strategiei de catre Transparency International (TI) Moldova – filiala nationala a organizatiei mondiale anti-coruptie, fondata în anul 2000, spune ca „Strategia respectiva constituie o conditie necesara pentru eventuala obtinere a primei transe de asistenta macro-financiara. Desi e numita strategie de recuperare, ceea ce ar presupune ca investigatiile sunt, în mare parte, finalizate, cea mai consistenta parte a documentului e dedicata descrierii fraudelor bancare. Investigatia propriu-zisa e departe de a atinge nivelul de 90% de finalitate, precum sustin autorii Strategiei”.

Care este, totusi, valoarea fraudei bancare

Autorii Strategiei spun ca, desi nu este stabilita cu exactitate valoarea exacta a fraudei bancare, „un reper pentru recuperare este suma de 13,34 miliarde de lei – suma hârtiilor de valori mobiliare acordata de BNM în favoarea BEM, BS si UB, pentru acoperirea creditelor de urgenta în conformitate cu Hotarârile de Guvern din 13 noiembrie 2014 si 30 martie 2015”, semnate de prim-ministrul de atunci, Iurie Leanca, si contrasemnate de ministrul Economiei din perioada respectiva, Andrian Candu si ministrul Finantelor, Anatol Arapu.

În acest sens, TI Moldova scrie ca cifra respectiva pare a fi irelevanta în contextul prejudiciilor rezultate din deciziile politice emise la 7 noiembrie 2014, care au facilitat accelerarea ulterioara a extragerilor miliardelor de lei din cele trei banci.

„Organele de urmarire considera ca anume aceasta suma constituie prejudiciu neacoperit, dar logica unor recuperari ar trebui sa coreleze cu logica fraudelor comise. Asa cum e expus în Strategie, acumularea resurselor pentru acoperirea costului deciziilor politice care au dus la acordarea de credite de urgenta de catre BNM, cu garantia Guvernului care, ulterior, au fost convertite în datorie de stat. Iar aceste costuri sunt mult mai mari, inclusiv si dobânzi de deservire a datoriei (alte 11 miliarde lei în 25 de ani)”, indica TI Moldova.

 Suma miliardelor fraudate – estimata de PA

În Strategie se stipuleaza ca, potrivit dosarelor penale examinate sau în curs de examinare în instanta de judecata, valoarea mijloacelor financiare care ar fi fraudate e de 5,64 miliarde de lei, iar în procedura organului de urmarire penala se afla 43 de cauze penale de investigare a 5,06 miliarde lei. Documentul mai informeaza ca suma mijloacelor financiare în privinta carora au fost emise hotarâri judecatoresti definitive constituie 1,39 miliarde lei, iar în privinta sumelor de 4 miliarde de lei PA spune ca ar exista probe ca au fost fraudate si urmeaza a fi expediate în instanta de judecata.

De asemenea, sunt în proces de investigare, acumulare de probe, identificare a beneficiarilor finali în cazul a 1,06 miliarde lei, fiind aplicate sechestre pe bunuri de pe teritoriul R. Moldova în valoare de aproximativ 1 miliard de lei. În 2013-2017, PA a expediat în instanta de judecata 25 de cauze penale, având în vizor 32 de persoane.

CITESTE MAI DEPARTE PE ZdG.md