135 de raniti si 1.385 de arestati - acesta este bilantul protestelor de sambata de la Paris si din marile orase ale Frantei.

Publicat:09.12.2018, 06:11



Violentele nu au fost la fel de grave precum cele de sâmbata trecuta, dar guvernul a promis toleranta zero fata de anarhisti, extremisti de dreapta si huligani care vor sa provoace haos.


Sâmbata seara, premierul a transmis ca presedintele Emmanuel Macron va propune masuri de dialog. La rândul sau, Macron a rupt tacerea şi a felicitat pe Twitter fortele de ordine.

Sirene, scandari furioase si grenade asurzitoare au rasunat sâmbata, întreaga zi, în centrul Parisului, invadat de 10.000 de “veste galbene”, potrivit ministrului de Interne. 8.000 de politisti au fost pe strazi si, pentru prima oara în zeci de ani, si-au facut aparitia si blindate usoare ale Jandarmeriei. Chiar si asa, au avut loc ciocniri pe Champs Elysee si pe strazile adiacente. Periodic, politia a apelat la gaze lacrimogene pentru a dispersa câte un grup compact, iar protestatarii au ripostat cu diverse proiectile.

Melissa Bell, corespondent CNN: “Acesta e unul dintre bulevardele care pleaca de la Arcul de Triumf. Se vede ca a fost aprins un foc acolo si ciocniri au loc pe strazi ca aceasta si pe strada paralela cu Champs Elysee, ciocniri între scutieri si “vestele galbene”.”

Spre seara, nemultumitii s-au retras, însa nu fara sa mai incendieze câte o masina în drumul lor.

Ciocniri s-au înregistrat si în Place de la Republique, unde avusese loc o manifestatie pasnica a activistilor pentru mediu. Dar, la sfârsit, câtiva barbati cu veste galbene au încercat sa vandalizeze un magazin si au fost arestati.

125.000 de persoane au manifestat si în alte orase din Franta. La Bordeaux, grupuri mici au ridicat baricade din mobilier urban si le-au dat foc, au vandalizat magazine si câteva banci înainte de a fi dispersati de fortele de ordine. 26 de oameni au fost raniti si 70 au ajuns la politie. Zeci de arestari, în urma unor incidente similare, s-au facut si la Toulouse si Lyon.

Baricadele de pe strazi, masinile incendiate si confruntarile cu fortele de ordine amintesc de evenimentele din luna mai a anului 1968. Dar exista diferente.

Christine Ockrent, jurnalist din Franţa: “Una dintre diferente este rostogolirea miscarii pe retelele de socializare. Apoi, miscarea este amorfa, nu are lideri, cei care au încercat sa-si asume acest rol au primit imediat amenintari de la ceilalti. Este primejdios. Alta diferenta tine de faptul ca sindicatele si partidele politice nu sunt implicate, cel putin nu pe fata.”

Miscarea vestelor galbene a început ca o forma de protest dupa ce s-a anuntat o scumpire a carburantilor. Intentia guvernului era sa descurajeze traficul auto si sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera. Oamenii se plâng însa ca aceasta majorare va antrena si alte cresteri de preturi si, automat, scaderea puterii de cumparare. Pe de alta parte, lista revendicarilor s-a tot marit si acum include masuri precum cresterea salariului minim si scaderea vârstei de pensionare.

Dincolo de exasperarea întemeiata a multor categorii sociale, ramâne problema infiltrarii în rândul vestelor galbene a unor vandali, anarhisti si provocatori. Pe retelele sociale au circulat intens apeluri la violenţe fizice, iar mai multi politicieni ai puterii au primit amenintari cu moartea.

Pe de alta parte, violentele socante din ultima luna au provocat pierderi de miliarde comerciantilor si celor din turism.