Publicația britanică trece în revistă ce s-a întâmplat în ultima săptămâna în războiul din Ucraina și ce înseamnă toate aceste evoluții în contextul global, dar și care este motivul pentru care liderii occidentali se simt pregătiți să parieze cu amenințările nucleare ale Rusiei.

Occidentul sprijină Ucraina

Duminică seara, târziu, au apărut informații conform cărora președintele SUA, Joe Biden, a acordat Ucrainei permisiunea de a utiliza rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei.

Măsura a marcat o schimbare majoră de politică din partea Washingtonului care a refuzat de-a lungul mai multor luni cererile Ucrainei de a utiliza rachetele în afara granițelor sale.

După ce decizia Statelor Unite a fost dezvăluită în presă, Ucraina a lansat primele rachete ATACMS în regiunea rusă Briansk. Kremlinul a declarat că au fost trase șase rachete, iar cinci au fost interceptate, în timp ce oficiali americani anonimi au afirmat că au fost opt rachete, dintre care două au fost interceptate de forțele ruse.

Potrivit BBC, acesta a fost un moment de referință: rachete fabricate în SUA au lovit solul rusesc pentru prima dată în acest război.

Apoi, miercuri, 20 noiembrie, Ucraina a lansat pentru prima dată rachete britanice cu rază lungă de acțiune Storm Shadow pentru a lovi o ţintă din regiunea Kursk, unde trupele ucrainene au cucerit o porțiune de aproximativ 600 km pătrați din teritoriul rus.

Mai târziu în cursul săptămânii, președintele SUA, Joe Biden, a adăugat ultimul element în arsenalul Ucrainei: minele antipersonal. Simple, controversate, dar extrem de eficiente, minele terestre sunt o parte esențială a apărării Ucrainei pe linia frontului estic, iar utilizarea lor ar putea contribui la încetinirea avansului Rusiei.

Prin aceste decizii rapide, succesive, Occidentul a semnalat lumii că sprijinul său pentru Ucraina nu este pe cale să dispară.

Rusia mărește miza nucleară

Dacă aliații occidentali ai Ucrainei au mărit miza în această săptămână, la fel a făcut și Moscova. Marți, 19 noiembrie, în cea de-a 1000-a zi de război, Vladimir Putin a impus modificări ale doctrinei nucleare a Rusiei, coborând pragul pentru utilizarea armelor nucleare.

Doctrina actualizată, care prezintă amenințările care ar determina conducerea Rusiei să ia în considerare un atac nuclear, precizează că un atac cu rachete convenționale, drone sau alte aeronave ar putea fi considerat că îndeplinește aceste criterii.

De asemenea, se precizează că orice agresiune împotriva Rusiei din partea unui stat membru al unei coaliții ar fi considerată de Moscova drept o agresiune împotriva sa din partea întregii coaliții.

Ulterior, Kremlinul a mers și mai departe. Rusia a lansat o rachetă balistică experimentală, „Oreshnik”, cu rază medie de acțiune, asupra unui amplasament militar din orașul ucrainean Dnipro.

Vladimir Putin a afirmat că racheta se deplasează cu o viteză de 10 ori mai mare decât cea a sunetului și că „nu există modalități de contracarare a acestei arme”. El a afirmat că acțiunea Rusiei a fost un răspuns la faptul că Statele Unite și Marea Britanie au permis Ucrainei să tragă cu rachete cu rază lungă de acțiune de fabricație americană și britanică asupra teritoriului Rusiei.

Majoritatea observatorilor sunt de acord că atacul a fost conceput pentru a trimite un avertisment: Rusia ar putea, dacă dorește, să folosească noua rachetă pentru a lansa o armă nucleară.

O astfel de postură ar fi provocat cândva îngrijorare serioasă în Occident, notează BBC, care explică de ce acum nu s-a întâmplat acest lucru.

De la începutul conflictului, în urmă cu aproape trei ani, Putin a stabilit în mod repetat „linii roșii” nucleare pe care Occidentul le-a depășit deseori. Se pare că mulți s-au obișnuit cu „sabotajul” nuclear al Rusiei. Iar motivul pentru care liderii occidentali se simt pregătiți să parieze cu amenințările nucleare ale Kremlinului este China.

Beijingul a devenit un partener vital pentru Moscova în eforturile sale de a atenua impactul sancțiunilor impuse de SUA și de alte țări, iar Occidentul crede că Beijingul ar reacționa cu oroare la utilizarea armelor nucleare, descurajându-l astfel pe Putin să își pună amenințările în practică.

Un conflict global?

Președintele rus a avertizat, joi, într-un discurs televizat rar, că războiul „a dobândit elemente de caracter global”. Evaluarea lui Putin a fost reluată de prim-ministrul polonez Donald Tusk, care a declarat că „amenințarea este serioasă și reală în ceea ce privește conflictul global”.

SUA și Regatul Unit sunt acum implicate mai mult ca oricând în conflictul din Ucraina, în timp ce desfășurarea de trupe nord-coreene pentru a lupta alături de Rusia a dus la intrarea în război a unei alte puteri nucleare.

Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat joi că nu s-a confruntat niciodată cu riscuri de război nuclear ca acum. El a acuzat SUA pentru politica „agresivă și ostilă” față de Phenian.

„Niciodată până acum părțile beligerante din peninsula coreeană nu s-au confruntat cu o confruntare atât de periculoasă și acută, care ar putea escalada în cel mai distructiv război termonuclear”, a declarat Kim, potrivit KCNA.

„Am mers deja cât de departe am putut în ceea ce privește negocierile cu Statele Unite, dar ceea ce am devenit siguri în urma rezultatului nu este dorința superputerii de a coexista, ci poziția sa temeinică de putere și politica sa agresivă și ostilă față de noi, care nu se poate schimba niciodată”, a mai spus liderul nord-coreean.

Schimbarea de la Casa Albă

Evoluțiile rapide și demonstrațiile de forță, expuse mai sus, au ca motiv, cel mai probabil, sosirea iminentă a președintelui ales al SUA, Donald Trump, care va intra oficial la Casa Albă pe 20 ianuarie, scrie BBC.

În timpul campaniei electorale, Donald Trump a promis să pună capăt războiului în „24 de ore”. Cei din anturajul lui Trump au semnalat că acest lucru va însemna compromisuri pentru Ucraina, probabil sub forma renunțării la teritoriile din Donbas și Crimeea. Acest lucru contravine poziției aparente a administrației Biden, ale cărei decizii din această săptămână indică o dorință de a obține cât mai mult ajutor pentru Ucraina, înainte ca republicanul să preia mandatul.

Dar unii sunt mai optimiști cu privire la perspectivele Ucrainei cu Trump la putere. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarat el însuși că Ucraina ar dori să pună capăt războiului prin „mijloace diplomatice” în 2025.

Fostul ministru ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat săptămâna aceasta pentru BBC: „Președintele Trump va fi, fără îndoială, condus de un singur scop, acela de a-și proiecta puterea. Și să arate că este capabil să rezolve problemele pe care predecesorul său nu a reușit să le rezolve”.

„La fel de mult cum căderea Afganistanului a provocat o rană severă reputației de politică externă a administrației Biden, dacă scenariul pe care l-ați menționat va fi întreținut de președintele Trump, Ucraina va deveni Afganistanul său, cu consecințe egale. „Și nu cred că asta urmărește”, a mai spus Dmitro Kuleba.

Potrivit BBC, evoluțiile din această săptămână ar putea să nu fie începutul unei escaladări scăpate de sub control a războiului, ci începutul unei lupte pentru cea mai puternică poziție de negociere în cadrul unor potențiale discuții viitoare pentru a-i pune capăt.