Un copac ajunge la maturitate in mai bine de 60-70 de ani. Insa in goana dupa bani, multi lasa in urma dezastru in paduri. Asa am ajuns la coada Europei la capitolul impaduriri.

Publicat:10.11.2018, 10:21

Video in curand.

Sunt realitati pe care parca nu vrem sa le întelegem si sa facem ceva. Pe Valea Lotrului, în Vâlcea, munti întregi au ramas fara copaci. Seful padurilor din zona a fost numit de curând sef peste toate padurile statului. Despre dezastrul din padurile noastre vorbim acum, dar si duminica, la emisiunea “România, te iubesc!”.

Valea Lotrului, Vidra, Voineasa, sunt locuri de o frumusete aparte. Din pacate de aproape 30 de ani de pe acesti munti se scoate lemn taiat ilegal. Aici hotia este la ea acasa, iar rezultatul se vede pe toti muntii. Cât vezi cu ochii.

Valea Lotrului este acoperita de aproape 50.000 de hectare de padure. Pâna în Valea Oltului sau Petrosani sunt zeci de kilometri, locul e ferit de ochii lumii. Asa se face ca aici s-a întâmplat un adevarat jaf. Pe aceste paduri s-au dat si înca se dau adevarate batalii intre satul român si diversi indivizi si organizatii care vor padure. În anii 90 statul controla în Vâlcea 265.000 de hectare. Acum mai are doar 93.000. Este deja celebru cazul fostul sef de ocol de la Voineasa, Gicu Deaconeasa, care a pus mâna pe mii de hectare aici, inclusiv în zona în care functioneaza acum pârtia transalpina. Deaconeasa este acum închis pentru 12 ani. Exemplul sau nu-i sperie însa pe cei care detin aici padure.

Lânga o taiere este o alta. Si asa mai departe, goluri care se unesc între ele. Padurea apartine Obstii Plaiul Poienii. Catalin Pârvu este sef de ocol. I-am aratat ce ramâne în urma lui. Sustine ca e o taiere legala.

Catalin Pârvu, sef ocol Obârsia Lotrului Voineasa: ”Stiu ca si din punctul de vedere al silvicultorului nici noua nu ne place. Dar asta este. Alta solutie nu avem sa supravietuim si ca obste si ca ocol.”

Prin urmare, pentru a supravietui se taie padurea. Ceva mai sus, alt gol se deschide ca o limba în mijlocul padurii care apartine Obstii Buicesti din Novaci. Au fost lasati câtiva copaci în dreptul drumului ca sa nu se vada dezastrul. Din padure se aud drujbe. Mai multi muncitori scot cu târâsul lemnul.

Teoretic, o raritura se face pentru a crea spatiu si conditii de mediu necesare pentru ca arborii de valoare sa se dezvolte. În acest loc, lucrurile stau fix invers. Arborii de valoare sunt recoltati si este scazuta consistenta padurii.

Cu imaginile de aici am mers la Garda Forestiera Vâlcea. L-am gasit pe Gheorghe Dinuca, directorul Directiei de control.

”Seamana a raritura? 
E clar ca nu arata ca si când ar fi o raritura.”

Si aici aceeasi poveste.

”Hartile silvice nu sunt la noi. sunt la vecinii nostri. 
Si dvs nu aveti hartile astea? 
Nu.”

Asadar în competenta Garzii forestiere nu intra si detinerea de harti. O alta dovada despre cum fucntioneaza institutiile noastre. Harti are Romsilva care functioneaza în aceeasi curte cu garda. Am aflat cine adminsitreaza locul iar a doua zi m-am întâlnit în padure cu seful ocolului silvic Buila, Adi Boaghe. El raspunde de acest loc.

Adi Boaghe, sef ocol privat: ”Au fost extrasi si arbori mai grosi, dar care aveau vârful rupt si nu erau arbori de viitor ca sa ramâna în padure având vârful rupt. Pentru ca erau predispusi sa fie atatcati de ipide.”

Seful de ocol recunoaste ca padurea nu mai are consistenta necesara si ca în curând ar putea si doborâta de vânt. De multe ori acesta este si scopul. Pentru a le permite sa o taie.

Omul arata ca a plantat. Ici, colo câte un puiet care se usuca înconjurat de boscheti si de resturile ramase în urma taierii. De oriunde ai privi padurile din zona lacului Vidra dezastrul e vizibil. Din satelit se vede cel mai bine. Padurea cu cele mai multe goluri apartine statului român si este administrata de Romsilva.

Si aici totul s-a taiat ca la carte, cu acte. Ani la rând Directia Silvica Vâlcea a fost condusa de Gheorghe Mihailescu, fost presedinte PSD Vâlcea. Acum, minstrul Padurilor l-a mutat pe Mihailescu la cârma Regiei nationale a Padurilor, dovada clara ca functia de sef al padurilor este una politica. Politicul poarta o buna parte din vina pentru ce se întâmpla în padurile noastre.

În Parlament, în loc sa gândeasca legi pentru paduri si sa puna presiune pe institutiile datoare sa apere padurile, alesi îsi consuma timpul în dezbateri inutile pe bani multi. Si asta pentru ca ori nu le pasa de padure ori au interesul ca lucrurile sa nu functioneze tocmai pentru a permite taierile. Vorbim pe larg despre legile care trebuie modificate si mai ales aplicate, duminica, la ”România, te iubesc!”