Astazi, PIB-ul pe malul drept al Nistrului este la nivel de 75% din valoarea PIB-ului din 1989, iar cel al regiunii separatiste transnistrene a ajuns la nivelul de 32% din valoarea celui din anul 1989. Dupa 2015, creste discrepanta dintre salariile si pensiile celor doua maluri ale Nistrului, in favoarea malului drept. Dupa 2001, timp de 22 de ani, in dreapta Nistrului preturile au crescut de 6 ori, in regiunea separatista transnistreana - de 9,3 ori. Anul 2016 este anul in care povestea de succes a regiunii separatiste transnistrene s-a terminat, potrivit analizelor facute de Veaceslav Ionita, expert in politici economice la Institutul pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
Produsul Intern Brut (PIB). Daca PIB-ul malului drept al Nistrului s-a prabusit imediat dupa destramarea URSS, in stanga Nistrului a fost stat stabil pana in 1993. Aceasta senzatie artificiala spunea ca la ei lucrurile stau mai bine. In 1997/1998, PIB-ul malului drept s-a stabilizat la 30% fata de cel din 1989, iar in stanga Nistrului a ajuns, dupa o incercare nereusita de al mentine artificial, la doar 13% fata de cel 1989.
„Au sperat ca URSS ii va mai slava cumva. Noi am inteles ca URSS nu se mai intoarce, dar ei au trait cu aceasta speranta. Astazi, anul 2023, PIB-ul malului drept s-a recuperat la nivel de 75% din valoarea celui din 1989, iar pe malul stang este la nivel de 32% din valoarea anului 1989”, sustine Ionita.
PIB pe cap de locuitor. In 1995 pe malul stang al Nistrului era mai mare fata de cel din dreapta Nistrului. Peste 400 de dolari pe cap de locuitor, iar in dreapta Nistrului pana la 400 de dolari pe cap de locuitor. Catre 2000, din cauza ca mult timp au mentinut artificial cursul valutar, stanga Nistrului avea 300 de dolari pe cap de locuitor, iar dreapta Nistrului – 400. Catre 2005, peste Nistru ara o stare de lucruri mai buna – 1200 de dolari pe cap de locuitor, iar dreapta Nistrului – 1000. In 2010, 2400 pentur malul stang si 2300 pentru malul drept. Dupa 2015, dupa semnarea Acordului de Asociere si a celui de Comert Liber, lucrurile au inceput a se inversa. La ei au inceput sa se inrautateasca toti parametrii economici. In 2015 era deja 2700 de dolari pe cap de locuitor in dreapta Nistrului si 2400 in stanga Nistrului. Din 2015, tot ce s-a auzit de bine la ei: salarii, pensii etc., nu au mai fost valabile. In 2020, PIB-ul pe cap de locuitor in dreapta Nistrului a ajuns la 4400 de dolari, in stanga Nistrului – 2900 de dolari. In acest an, va fi de 6700 in dreapta Nistrului si de 3600 in stanga Nistrului.
„La ei din 2015 si pana in 2020 nu a fost inregistrata nici o crestere. Acum exista o usoara crestere. Pana in 2010 au fost mai sus. Din 2010 si pana in 2015 mai mult sau mai putin egali. Din 2015 – in scadere”, declara expertul.
Populatia. In 1990, in regiune era 685 de milioane de locuitori. Pana in 2000 numarul populatiei a ramas relativ stabil. Catre 2005, numarul lor a scazut la 527 de mii de locuitori, in 2010 – la 518 mii, 2015 – 501 mii, 2020 – 466 de mii. Astazi ei sunt – 461 de mii de locuitori, dintre care 301 mii in regiune, iar 160 de mii peste hotare.
„La ei, la capitolul migratie, este mai rau decat la noi”.
Salariul. In 1999 salariul pe malul drept era de 305 lei, pe malul stang – de 715 lei. A fost asa pana in 2016, cand au ramas fara rezerve valutare si au avut loc mai multe fenomene negative care au dus la inrautatirea situatiei. „Anul 2016 este anul in care „povestea de succes” a regiunii separatiste transnistrene s-a terminat. In acest an, 2023, salariul in Republica Moldova va fi cel mai probabil 12450 de lei, in regiunea separatista transnistreana – 7000 de lei. In fiecare an creste discrepanta salariala. Acum e 60% diferenta. Incepand cu 2015, autoritatile autoproclamate de la Tiraspol, nu mai pot mentine tempoul si nu mai pot asigura salariul minimum ca la noi si creste discrepanta salariala”.
Pensia. In 1998/1999, pe malul drept al Nistrului pensia era 85 de lei, peste Nistru - 263 de lei. In 2004, in dreapta Nistrului a inceput majorarea brusca a pensiilor si au ajuns aproape egale. Dupa 2010, in dreapta Nistrului pensia a crescut stabil, dar in regiunea separatista transnistreana, din cauza ca cursul il mentineau artificial, s-a ajuns sa aiba din nou pensii mai mari.
„La noi era in 2016 era pensia 1300 de lei, la ei – 2490. Aceasta a creat o senzatie de bunastare acolo. In 2018, aceasta mentinere artificiala nu a mai putut rezista si pensia la ei a ajuns 1448 de lei, iar la noi a crescut la 1644 de lei. In acest an, 2023, pensia la noi va fi cel mai probabil 3197 de lei, la ei – 1806 lei. Practic pentru cei din regiunea separatista, din 2017, creste si discrepanta in ceea ce priveste pensiile”, sustine Veaceslav Ionita.
Preturile. In stanga Nistrului, inflatia a fost atat de mare in 1990 incat au fost nevoiti sa denominalizeze de doua ori valuta lor. Prima data, au schimbat 1 la 1000, iar a doua oara 1 la un milion. Odata cu destramarea URSS, malul drept al Nistrului a trebuit sa converteasca o mie de ruble sovietice pentru un leu actual, la ei au convertit un miliard de ruble sovietice pe o rubla transnistreana. Dupa 2000, dupa ce a trecut socul crizei din 1998, provocat de catre Federatia Rusa, s-au stabilizat preturile pe ambele maluri ale Nistrului.
„Din 2001 si pana in prezent, dupa mai multi ani de criza, crize cauzate de catre Federatia Rusa, timp de 22 de ani, in dreapta Nistrului preturile au crescut de 6 ori, in regiunea separatista transnistreana de 9,3 ori”.
Bunastarea populatiei. In 2005, in regiunea separatista transnistreana, fata de 2001, cresterea veniturilor salariale a fost de 2 ori, pe malul drept al Nistrului – de 1,6 ori. In 2015, peste Nistru era de mai mare de 2,8 ori, pe malul drept – de 2,6. Dupa 2015, lucrurile au inceput a se schimba brusc. Catre 2020, pe malul drept, bunastarea popilatiei era mai mare fata de 2001 de 3,9 ori, iar pe malul stang – de 2,6 ori. In acest an, pentru cetatenii de pe malul drept, bunastarea lor fata de 2001 va fi mai buna de 3,8 ori, iar a celor din stanga Nistrului stagneaza la o crestere de doar 2,6 ori.
Cresterea reala a pensiei. Catre 2005, pe malul drept, dupa cativa ani in care pensia a fost foarte mica, a inceput a creste. Fata de 2001, catre 2010, bunastarea pensionailor a crescut de 2,7 ori, in stanga Nistrului era 1,8 ori. Pana in 2015, real pensia nu a crescut timp de 5 ani pe malul drept, in stanga Nistrului a crescut putin. Pana in 2020, malul drept a avut o crestere reala a pensiei de 3,5 ori fata de 2001, iar regiunea separatista transnistreana – de 1,7 ori, fiind inregistrata o cadere a bunastarii pensionarilor.
„Astazi, bunastarea pensionarilor de pe malul drept al Nistrului este mai buna fata de 2001, de 3,8 ori, a celor din stanga Nistrului de 1,4 ori. Din 2016, pensia in stanga Nistrului este intr-o cadere continua”.
Exporturile si vanzarile pe malul drept al Nistrului. Pana in 2010, stanga Nistrului pe malul drept aproape ca nu vindea nimic. Totul mergea la export. Dupa 2010, pe malul drept brusc au crescut procurarile din stanga Nistrului, in special energia electrica. In 2022/2023 vanzarile regiunii separatiste transnistrene, in afara regiunii, au scazut puternic, de la 939 de milioane de dolari in 2021, la 650 de milioane de dolari in 2023. „Ceea ce ii salveaza este dreapta Nistrului. Datorita noua, 40% din tot ce vand ei este pe malul drept. Peste 80% din toate vanzarile regiunii sunt pe malul drept al Nistrului, UE si Ucraina. 5% din tot ce vand se duce in Federatia Rusa”.
Exporturile per capita. Pana in 2021, exporturile din stanga Nistrului erau mult mai mari decat ale malului drept. In 2000, exporturile malului drept, pe cap de locuitor, erau de 140 de dolari, pe malul stang – de 549 de dolari. Catre 2010, pe malul drept au ajuns 522 de dolari, pe malul stang – 983 de dolari. In 2021, pe malul drept – 1197 de dolari, pe malul stang – 2086 de dolari. Din 2022, situatia se schimba. Pe malul drept este 1690 de dolari, pe malul stang – 1440. In 2023, estimativ pe malul drept va fi de 1626 de dolari, pe malul stang – 1309 de dolari. Dupa 2022, si la capitolul exporturi, regiunea separatista deja cedeaza continuu”.
Studentii. In 1960/1061, in RSSM erau 19200 de studenti. In 1990/1991 a ajuns la 55500. Catre 1995/1996, cand deja erau separate malurile Nistrului, pe malul drept erau 55300 de studenti, pe malul stang – 6700 de studenti. Catre 2000, pe malul drept erau 79100, pe malul stang – 9700. In 2010, pe malul drept – 107800, pe malul stang 19600. In 2020, pe malul drept – 59 de mii, pe malul stang – 11200. In anul de studiu 2023/2024, pe malul drept sunt 56800, iar pe malul stang – 10100.
Studenti la o mie de locuitori. In perioada sovietica, Moldova avea 6 studenti la o mie de locuitori. Pana in 1990, s-a stabilizat la 13 studenti la o mie de locuitori. Catre 2005, malul drept avea 41,4 studenti la o mie de locuitori, iar stanga Nistrului – 34,9. Catre 2010, malul drept avea 36,5, iar malul stang – 50,5. In 2020 s-a ajuns ca malul drept avea 22,3 studenti la o mie de locuitori, iar malul stang – 35,8. In 2023/2024, malul drept are 22,6 studenti la o mie de locuitori, iar malul stang – 33,6.
„Parca cifrele arata bine, dar situatia este una foarte proasta. Pe ambele maluri ale Nistrului scade numarul de studenti in baza la doi factori: demografic, nu mai sunt copii; si migratia. Noi avem 50 de mii de studenti in tara si 30 de mii peste hotare. Studentii de pe malul stang nu au alte oportunitati de a merge la studii. Nu cunosc limba romana, nici alte limbi nu cunosc. Mecanismul lor de studii nu le permite decat sa mearga in Federatia Rusa sa studieze. Din acest motiv, numarul mare de studenti care este pe cap de locuitor in stanga Nistrului, denota faptul ca ei sunt izolati, nu au unde pleca”, a adaugat expertul.