Înainte ca Rusia să își lanseze invazia la scară largă a Ucrainei, mulți, inclusiv la Kiev, erau sceptici că un război major ar putea reveni în Europa. După mai bine de doi ani, o altă schimbare, cândva de neconceput, este în curs. Vorbim despre „armata obligatorie”, transmite digi24.ro.
Mai multe națiuni europene au reintrodus sau extins serviciul militar obligatoriu pe fondul amenințării crescânde a Moscovei, ca parte a unei serii de politici menite să sporească apărarea, care este probabil să fie extinsă și mai mult, scrie CNN.
„Ne dăm seama că este posibil să trebuiască să ajustăm modul în care ne mobilizăm pentru război și modul în care producem echipamente militare și recrutăm și instruim personalul”, a declarat Robert Hamilton, șeful departamentului de cercetare Eurasia din cadrul Foreign Policy Research Institute, care a fost ofițer în armata SUA timp de 30 de ani.
„Este tragic de adevărat că ne aflăm aici, în 2024, și ne confruntăm cu întrebările legate de modul de mobilizare a milioane de oameni care să fie aruncați într-un război potențial, dar acesta este locul în care Rusia ne-a pus”, a spus el.
“Avem un război în Europa pe care nu credeam că îl vom mai vedea vreodată”
Riscurile unui război mai mare în Europa au crescut după ce președintele rus Vladimir Putin „a recurs în cele din urmă la un conflict deschis” în Ucraina, urmărindu-și scopul de a „recrea imperiul sovietic”, a declarat generalul Wesley Clark (Ret.), care a fost comandantul suprem al forțelor aliate ale NATO în Europa.
„Așa că avem acum un război în Europa pe care nu credeam că îl vom mai vedea vreodată”, a declarat Clark, care a condus forțele NATO în timpul războiului din Kosovo. „Nu este clar dacă acesta este un nou Război Rece sau un război fierbinte emergent”, a continuat el, dar «este un avertisment foarte iminent pentru NATO că trebuie să ne reconstruim apărarea».
Aceste eforturi includ recrutarea, spune el.
Revenirea la recrutare evidențiază noua realitate
O serie de țări europene au renunțat la recrutarea obligatorie după sfârșitul Războiului Rece, dar mai multe națiuni - în special din Scandinavia și Țările Baltice - au reintrodus-o în ultimii ani, în mare parte din cauza amenințării ruse. Neînrolarea poate duce la amenzi sau chiar închisoare în unele țări.
Letonia este cea mai recentă țară care a implementat recrutarea. Serviciul militar obligatoriu a fost reintrodus la 1 ianuarie anul acesta, după ce fusese abolit în 2006. Cetățenii de sex masculin vor fi supuși încorporării în termen de 12 luni de la împlinirea vârstei de 18 ani sau de la absolvirea studiilor pentru cei care se află încă în sistemul de învățământ.
„La început au existat multe reticențe”, a declarat Arturs Pīlācis, un student în vârstă de 20 de ani. El nu s-a prezentat încă la încorporare, dar a urmat voluntar un curs militar de o lună.
Dar, în cele din urmă, „necesitatea unui serviciu de apărare de stat a fost clară”, a spus el. „Nu exista o opțiune care să ne permită să stăm deoparte și să credem că lucrurile vor continua la fel ca înainte din cauza agresiunii neprovocate din Ucraina”.
În aprilie, Norvegia a prezentat un plan ambițios pe termen lung care aproape va dubla bugetul de apărare al țării și va adăuga peste 20 000 de soldați recrutați, angajați și rezerviști la forțele armate.
„Avem nevoie de o apărare adecvată scopului în noul mediu de securitate”, a declarat prim-ministrul Jonas Gahr Støre.
Recrutarea în Norvegia este obligatorie, iar în 2015 a devenit primul membru al alianței defensive NATO care a recrutat atât bărbați, cât și femei în condiții egale.
Studentul la economie Jens Bartnes, în vârstă de 26 de ani, și-a încheiat pregătirea militară la vârsta de 19 ani: „Sunt fericit că am făcut-o. Am învățat multe în acel an pe care nu le-aș fi învățat altfel - despre mine, despre limitele și abilitățile mele fizice și mentale, presupun, dar și despre munca în echipă. Este un mod de viață complet diferit”, a spus el.
„Sunt dispus să lupt pentru țara mea dacă va fi nevoie, deoarece cred în valorile pe care este construită societatea norvegiană și cred că merită să lupți pentru aceste valori ale incluziunii, egalității și democrației”, a adăugat Bartnes.
Max Henrik Arvidson, în vârstă de 25 de ani, a fost recrutat în armata norvegiană pentru un an, între 2019 și 2020.
La fel ca Bartnes, el vede serviciul militar ca pe o datorie esențială.
„Știu că singurul mod în care ne putem opune unei agresiuni mai mari din partea Rusiei este să continuăm să furnizăm Ucrainei arme și ajutor, rămânând în același timp puternici alături de NATO în ansamblu și de Uniunea Europeană.”
