În timpul primei administrații Trump (2017–2021), oficiali ruși ar fi transmis Washingtonului că ar fi dispuși să lase Statele Unite să-și urmărească interesele în Venezuela, dacă SUA ar permite Moscovei același lucru în Ucraina, potrivit declarațiilor fostei consiliere prezidențiale Fiona Hill într-o audiere din Congres, în 2019, citată de Kyiv Independent, transmite digi24.ro.
Declarațiile lui Hill au fost readuse în atenție în contextul atacului ordonat de liderul SUA, Donald Trump, asupra Venezuelei, pe 3 ianuarie, și a capturării președintelui Nicolas Maduro, aliat al Kremlinului.
Potrivit lui Hill, Kremlinul a lansat în aprilie 2019, cu ani înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, ideea unei posibile renunțări la influența din Venezuela în schimbul unui control neîngrădit asupra Ucrainei. „Oficialii ruși semnalau foarte puternic că vor un soi de schimb ciudat între Venezuela și Ucraina”, a declarat ea în fața parlamentarilor.
Hill a precizat că propunerea a fost una „informală”, dar mesajul transmis de Moscova era explicit: „Aveți Doctrina Monroe, vreți să ne scoateți din curtea voastră. Ei bine, și noi avem propria versiune – sunteți în curtea noastră în Ucraina”.
Fiona Hill a mai spus că a fost trimisă în Rusia pentru a respinge ideea unui astfel de acord.
„Doctrina Monroe”
La șapte ani distanță, Donald Trump a invocat însă „Doctrina Monroe”, prin care SUA pretinde un drept istoric de dominare economică în emisfera vestică, pentru a justifica atacul asupra Venezuelei și preluarea controlului asupra industriei petroliere a țării.
Trump a afirmat că Statele Unite vor „administra” acum Venezuela și activele sale petroliere. Pe 6 ianuarie, el a anunțat că Venezuela va preda SUA până la 50 de milioane de barili de petrol aflat sub sancțiuni. „Acest petrol va fi vândut la prețul pieței, iar banii vor fi controlați de mine”, a scris Trump pe rețelele sociale.
Potrivit unor surse citate de ABC News, administrația Trump ar fi cerut Venezuelei să expulzeze Rusia, China, Iran și Cuba și să rupă legăturile economice cu aceste state înainte de a putea relua producția extinsă de petrol.
Casa Albă nu a răspuns solicitării de comentarii trimise de Kyiv Independent pe această temă, potrivit sursei citate.
Președintele rus Vladimir Putin nu a comentat până acum atacul american asupra Venezuelei, însă Ministerul rus de Externe a condamnat agresiunea SUA într-o declarație transmisă Națiunilor Unite. În același timp, Moscova a oferit un sprijin limitat Venezuelei după capturarea lui Maduro.
Analiștii sugerează că Putin ar putea fi dispus să renunțe la influența din America Latină în schimbul libertății de a-și extinde ambițiile în Europa.