Campania agresiva de cucerire de teritorii a lui Vladimir Putin i-a fortat pe liderii Uniunii Europene sa isi faca propriile planuri de extindere, care includ acum pana la opt noi potentiali membri, scrie Politico, transmite digi24.ro.
Initiativa istorica de extindere a Uniunii Europene vine, insa, cu anumite riscuri. Prin adaugarea de noi membri, printre care s-ar putea numara si Ucraina, cu potentialul sau agricol urias, ar deschide o cutie a Pandorei de probleme.
Pentru un nou val de aderari va fi nevoie de reforme vaste, iar acest lucru va declansa cel mai probabil ani de conflicte interne toxice intre statele care fac deja parte din UE.
„Acesta este momentul sa fim curajosi si sa ne schimbam abordarea fata de extindere - sa luam cele sase tari din Balcanii de Vest, fiecare dintre ele, si Ucraina si Moldova cu totul in familia noastra”, a spus ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg pentru Politic.
„Extinderea nu este o intreprindere birocratica... este vorba despre exportarea si protejarea unui anumit model de viata al democratiilor occidentale libere si deschise”, a spus Schallenberg.
Extinderea UE este de asteptat sa fie una dintre temele principale abordate de presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, in discursul anual despre starea Uniunii Europene pe care aceasta il va sustine pe 13 septembrie.
Critic este faptul ca Germania si Franta par sa fie de acord cu expansiunea. Cancelarul german Olaf Scholz vorbea la inceputul acestui an despre o Europa „largita”.
Dar cand ar fi momentul potrivit pentru extindere. Presedintele Consiliului UE, Charles Michel, a propus ca noii membri sa fie admisi pana cel mai tarziu in 2030. Presedintele francez Emmanuel Macron sustine ideea unei expansiuni in mai multe etape, statele vizate putand accesa piata unica mai intai, urmand ca mai apoi sa devina membrii in toata regula.
Ministrul austriac de externe a propus ca tarile candidate sa se alature mai intai ca observatori in Comitetul Politic si de Securitate UE (PSC), unde se iau decizii de politica externa.
Prima extindere a granitelor UE dupa aderarea Croatiei in 2013
Noua initiativa pentru o Europa mai mare marcheaza prima incercare de extindere a blocului comunitar de la aderarea Croatiei in 2013. Discutiile legate de primirea Turciei s-a terminat in 2011, atunci cand presedintele francez Nicolas Sarkozy a spus raspicat „nu”.
„Vrem sa transmitem un semnal pozitiv Ucrainei, dar lucruri precum aceasta propunere de a oferi serviciilor de informatii ale Ucrainei mai multa putere in privinta coruptiei poate trimite un mesaj gresit”, a spus un diplomat dintr-o tara din vestul Europei. In acelasi timp, Ucraina ramane „o tara foarte corupta”.
Politica agricola este cel mai clar subiect care va provoca tensiuni in randul membrilor UE si care va trebui abordata in timpul discutiilor de aderare dintre Bruxelles si Kiev.
Exporturile de grau ieftine din Ucraina ar putea inunda Uniunea Europeana si i-ar sufoca pe fermierii puternic subventionati din blocul comunitar. Polonia si alte cateva tari UE si-au inchis deja granitele pentru exporturile de grane din Ucraina, spunand ca masura este menita sa ii protejeze pe fermieri.
Ca de obicei, problemele politice nu sunt niciodata prea departe. O expansiune majora a UE ar muta centrul de gravitatie al blocului comunitar spre est, ceea ce ar putea dilua influenta decisiva a Frantei si Germaniei in privinta deciziilor esentiale.
Dezbaterea subiectului expansiunii UE va fi abordat in urmatoarele luni, inclusiv in cadrul celei de-a treia intalniri a Comunitatii Politice Europene ce va avea loc in Spania pe 5 octombrie. Michel planuieste sa se intalneasca cu liderii UE in grupuri mici inainte de summit pentru a vedea care este pozitia acestora in privinta extinderii.
Cu toate ca atentia este indreptata cel mai mult asupra Ucrainei, candidatii mai mici bat si ei la portile UE.
Presedintele Kosovo, Vjosa Osmani, a carei tara a inaintat oficial cererea de aderare la UE anul trecut, a salutat decizia de a aborda problema expansiunii, dar s-a aratat ingrijorata de lentoarea cu care UE trece la actiune.
„Credem ca este in interesul tuturor ca toate tarile din Balcanii de Vest sa se alature”, a spus Osmani, care a adaugat insa ca tarile nu sunt dispuse sa astepte la nesfarsit pana cand UE va lua o hotarare. „Este greu sa nu devii nerabdator, mai ales cand tu faci tot ceea ce ti se cere si apoi nu se intampla nimic.”
