„Am transmis indicatii comisiilor noastre din Camera sa deschida o ancheta penala de punere sub acuzare a presedintelui Joe Biden”, a declarat Kevin McCarthy, seful republican al Camerei Reprezentantilor, in fata reporterilor.

El a sustinut ca investigatiile desfasurate de camera inferioara a legislativului de la Washington au descoperit ca Biden „a mintit” poporul american cu privire la lucrurile pe care le cunostea despre „afacerile din strainatate ale familiei sale”.

Liderul reprezentantilor republicani a invocat in acest sens afacerile lui Hunter Biden, fiul presedintelui american, in Ucraina, acuzandu-l pe liderul de la Casa Alba ca a coordonat musamalizarea actiunilor sale ilegale. Republicanii acuza de ani de zile ca Hunter Biden s-a folosit de numele tatalui sau in perioada in care acesta era vicepresedintele lui Barack Obama pentru a obtine contracte si incasa plati ilicite.

Democratii sustin in schimb ca reluarea acum a acestor acuzatii, in plina campanie electorala inaintea alegerilor prezidentiale de anul viitor, nu reprezinta nimic altceva decat tentative de a distrage atentia de la propriile probleme cu legea pe care le are fostul presedinte republican Donald Trump, pus sub acuzare in 4 procese penale diferite.

Dar Partidul Republican contracareaza la randul sau, afirmand ca inculparea lui Trump in aceste procese reprezinta o tentativa de discreditare a sa inaintea alegerilor si acuza ca actiunile in instanta au fost depuse cu mult dupa consumarea faptelor.

Razboi politic total in Statele Unite

Anuntul facut marti de Kevin McCarthy a venit in aceeasi zi in care un grup liberal a intentat un proces in statul Minnesota, incercand sa blocheze candidatura lui Donald Trump aici la prezidentialele de anul viitor.

Grupul invoca al 14-lea Amendament din Constitutia americana care prevede ca persoanele care s-au facut vinovate de insurectie impotriva guvernului american nu pot ocupa functii publice.

„Donald J. Trump, prin vorbele si actiunile sale, dupa ce a depus juramantul ca un ofiter al Statelor Unite pentru a sustine Constitutia, s-a angajat apoi intr-o insurectie dupa cum este ea definita in Articolul 3 al celui de-al 14-lea Amendament. El este descalificat din a ocupa functia de presedinte sau orice alta functie in Statele Unite”, noteaza plangerea depusa de grup.

Procesul a fost intentat in numele a 8 alegatori din Minnesota, printre care un fost judecator nominalizat de republicani pentru Curtea Suprema a statului, un fost secretar de stat democrat al Minnesotei si un veteran al Razboiului din Irak care a condus filiala Partidului Republican din comitatul in care locuieste.

Actiunea acestora vine in contextul in care tot mai multi specialisti in drept din Statele Unite au inceput sa vehiculeze in ultimele saptamani aceasta teorie ca Trump ar putea sa fie descalificat din a candida pentru un nou mandat in 2024 din cauza actiunilor sale din ziua de 6 ianuarie 2021, cand sustinatorii lui au luat cu asalt Capitoliul pentru a incerca sa impiedice certificarea victoriei lui Joe Biden la alegerile prezidentiale din noiembrie 2020.

Saptamana trecuta statul Colorado a devenit primul in care a fost intentata o actiune de acest fel, un ONG din Washington invocand al 14-lea Amendament pentru a incerca sa impiedice candidatura lui Trump aici.

Ce prevede articolul invocat pentru descalificarea lui Trump de la alegerile prezidentiale

Unii experti in drept sunt de parere ca actiunile de pe 6 ianuarie 2021 ale fostului presedinte pot fi privite ca descalificante din punct de vedere juridic, citand de exemplu discursul pe care el l-a tinut in fata sustinatorilor sai inainte ca acestia sa ia cu asalt Capitoliul, Trump reluand atunci acuzatiile nefondate potrivit carora alegerile prezidentiale i-au fost „furate”.

Articolul 3 al amendamentului invocat din Constitutia SUA prevede ca:

„Nimeni nu va deveni senator sau membru al Camerei Reprezentantilor din Congres, sau elector al Presedintelui si al Vice-Presedintelui, si nici nu va detine vreo functie civila sau militara a Statelor Unite sau in oricare stat, daca, depunand mai inainte un juramant, ca membru al Congresului sau ca oficial al Statelor Unite, sau ca membru al oricarei Adunari Legislative a statelor, sau ca oficial al ramurii executive sau judiciare din oricare stat, de a apara Constitutia Statelor Unite, s-a angajat intr-o insurectie sau intr-o rebeliune impotriva lor, sau a acordat sprijin si sustinere inamicilor acestora”.

„Insa Congresul, printr-un vot de doua treimi ale fiecarei Camere, poate inlatura o asemenea piedica”, mai prevede acest amendament.

El a fost adoptat de Congresul de la Washington in 1868, dupa Razboiul Civil american, pentru a impiedica oficiali din fostele state rebele ale Confederatiei sa candideze la functii publice in conditiile in care multi dintre ei nu pareau sa regrete in vreun fel ca au participat la miscarea secesionista.

Insa 4 ani mai tarziu Congresul a adoptat „Amnesty Act”, o lege care a inlaturat descalificarea pentru aproape toti fostii oficiali ai Confederatiei, cu exceptia celor de rang superior. Masura a fost dorita de presedintele Ulysses S. Grant, fostul comandant al armatei unioniste, ca un gest de reconciliere nationala.

Sfera de aplicare a legii a fost extinsa si mai mult in anii care au urmat.

Ar putea fi Donald Trump impiedicat in mod real sa candideze la functia de presedinte?

In pofida informatiilor vehiculate in spatiul public din SUA in acest sens, majoritatea expertilor in drept cred ca nu sau sunt foarte sceptici fata de o astfel de initiativa.

In primul rand, el nu a fost pus sub acuzare pentru insurectie sau rebeliune in cele 4 procese penale in care este inculpat. Congresul american l-a acuzat de insurectie cand l-a chemat sa dea socoteala pentru luarea cu asalt a Capitoliului, dar Senatul l-a achitat.

Unii experti in drept subliniaza de asemenea ca eforturile de a-l descalifica pe Trump ar putea stabili un precedent legal tulburator care ar putea incuraja oficiali de la nivel statal sa descalifice unilateral candidati pe baza propriei interpretari a ceea ce inseamna „insurectie sau rebeliune”.

In plus, descalificarea unor candidati pe baza unor infractiuni pentru care nu au fost condamnati in instanta sau macar trimisi in judecata ar incalca dreptul lor la un proces echitabil si protectie egala in fata legii, prevazute de asemenea in al 14-lea Amendament.

La aceste lucruri se adauga si faptul ca Articolul 3 nu are niciun mecanism clar de implementare, unii juristi considerand ca ar fi nevoie chiar de o lege separata a Congresului pentru ca el sa poata fi folosit.

Alti experti sunt de parere insa ca el ar putea fi aplicat la nivelul fiecarui stat in parte de catre oficialii responsabili de organizarea alegerilor si ca ei pot fi chiar fortati sa aplice aceasta prevedere a Constitutiei prin ordin judecatoresc, adica tocmai ce incearca sa obtina plangerile depuse acum in Minnesota si Colorado.

In final, orice tentative in acest sens vor declansa o batalie juridica si politica fara precedent in Statele Unite, care in cele din urma va ajunge sa fie transata de Curtea Suprema, unde conservatorii numiti de republicani detin o majoritate de 6-3.

Insa dupa noua actiune a republicanilor din Camera Reprezentantilor impotriva presedintelui Biden, nimic nu mai pare a fi exclus in politica americana.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.