Sefii de state si de guverne din UE se reunesc joi la Bruxelles pentru a discuta despre folosirea banilor rusesti pentru sprijinirea efortului de razboi al Kievului, dar si despre consolidarea apararii europene, un efort care va presupune cheltuieli suplimentare semnificative, transmite hotnews.ro.
Liderii statelor membre vor discuta in primul rand despre un plan de a folosi miliardele de euro din profiturile generate de activele financiare rusesti inghetate pentru a cumpara arme pentru Ucraina, in incercarea de a sprijini Kievul, aflat in acest moment intr-o situatie dificila in razboiul cu Moscova.
Cei 27 de sefi de state si de guverne vor dezbate, de asemenea, modul in care UE poate face mai mult pentru a-si consolida propria aparare si pentru a-si stimula industria de armament, un plan care reflecta temerile cum ca Rusia nu se va opri la Ucraina, iar SUA nu va mai fi atat de implicata pentru a-si proteja aliatii.
In cadrul summitului de doua zile de la Bruxelles vor fi abordate si alte teme, precum razboiul din Gaza, perspectiva deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Bosnia si protestele agricultorilor.
Insa Ucraina va fi in centrul atentiei, iar presedintele Volodimir Zelenski se va alatura liderilor prin legatura video.
In ultimele saptamani, liderii UE si-au exprimat tot mai mult ingrijorarea cu privire la starea razboiului, in conditiile in care fortele ucrainene aflate in criza de munitie si de forta de lupta fac eforturi pentru a rezista avansului Rusiei iar un pachet de ajutor militar de 60 de miliarde de dolari pentru Kiev este blocat in Congresul SUA.
„In cel de-al treilea an al razboiului de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei, ne confruntam cu un moment crucial”, a scris Charles Michel, presedintele Consiliului European al liderilor UE, in scrisoarea de invitatie pentru summit.
„Urgenta, intensitatea si determinarea de nezdruncinat sunt imperative”, a adaugat el.
Banii Rusiei pentru obuzele destinate Ucrainei
Comisia Europeana a propus in aceasta saptamana sa preia profiturile generate de activele rusesti inghetate in Europa dupa invazia Moscovei si sa transfere aproximativ 90% catre un fond administrat de UE, utilizat pentru finantarea armelor destinate Kievului.
Comisia a estimat ca profiturile din aceste active - diverse titluri de valoare si numerar ale bancii centrale rusesti - ar putea fi cuprinse intre 2,5 miliarde si 3 miliarde de euro pe an.
Activele sunt inghetate de catre depozitarii centrali de valori mobiliare din UE, in principal Euroclear din Belgia. Ucraina ar primi, de asemenea, impozitul de 25% pe care guvernul belgian il pune pe profituri.
Moscova a reactionat dur la aceste propuneri. Miercuri, Rusia a descris planul UE drept banditism si furt. Kremlinul a avertizat de asemenea ca implementarea planului ar distruge reputatia Europei de garant al dreptului la proprietate si ar duce la procese care vor dura decenii.
Ideea de a folosi profiturile in beneficiul Ucrainei se bucura de un sprijin larg in randul guvernelor UE, spun diplomatii. Insa utilizarea banilor pentru a cumpara arme este mai problematica pentru unele tari.
Totusi, banii ar putea fi necesari pentru achizitia de munitie atat de necesara Kievului. Michel a declarat ca principala sarcina cu care se confrunta liderii UE este „furnizarea rapida de ajutor militar Ucrainei”.
O cale de urmat, in conditiile in care industria europeana nu face fata deocamdata cererii, este initiativa recenta a Republicii Cehe, care a reusit sa achizitioneze 300.000 de proiectile de artilerie de pe pietele externe in doar trei saptamani.
Orban e un posibil opozant. Dar nu singurul
Mare parte din atentie, scrie Reuters, se va concentra pe reactia premierului ungar Viktor Orban, care mentine legaturi mai stranse cu Moscova decat alti lideri UE si se opune trimiterii de arme in Ucraina.
Insa propunerea ridica intrebari si pentru tarile neutre sau nealiniate din punct de vedere militar, precum Malta, Austria si Irlanda.
Este motivul pentru care o decizie finala nu este asteptata in cadrul summitului. Totusi, liderii vor indica modul in care UE ar trebui sa mearga mai departe cu aceasta propunere.
Un comunicat al administratiei prezidentiale romane a precizat inainte de summit ca presedintele Klaus Iohannis „va pleda pentru continuarea acordarii asistentei pe toate dimensiunile, indeosebi pe palier umanitar, militar si in ceea ce priveste tranzitul cerealelor ucrainene, atat timp cat va fi necesar”.
O ciorna a declaratiei summitului consultata de Reuters precizeaza ca liderii au „analizat progresele inregistrate” in ceea ce priveste utilizarea veniturilor „in beneficiul Ucrainei, inclusiv, eventual, pentru finantarea sprijinului militar” si solicita organismelor UE sa „continue demersurile”.
Mai multi bani pentru aparare. Dar de unde?
Declaratia, care mai poate suferi modificari, mai afirma ca UE „se angajeaza sa isi sporeasca pregatirea si capacitatile generale de aparare pentru a corespunde nevoilor si ambitiilor sale” pe fondul „amenintarilor si provocarilor de securitate in crestere”.
In acest context, se asteapta ca liderii sa discute problema controversata a modului in care UE ar trebui sa finanteze cheltuielile tot mai mari pentru aparare.
„Timp de decenii, Europa nu a investit suficient in securitatea si apararea sa”, a scris Charles Michel, presedintele Consiliului European al liderilor UE, in scrisoarea de invitatie la summit.
„Acum, cand ne confruntam cu cea mai mare amenintare la adresa securitatii de la cel de-al Doilea Razboi Mondial incoace, este timpul sa luam masuri radicale si concrete pentru a fi pregatiti pentru aparare si pentru a pune economia UE pe picior de razboi”, a spus el.
Presedintele francez Emmanuel Macron si altii au sugerat o propunere a prim-ministrei estoniene Kaja Kallas pentru emiterea unor obligatiuni europene de aparare. Dar alte tari, inclusiv Germania, Austria, Olanda si Suedia, care sunt mai prudente din punct de vedere fiscal, sunt sceptice in aceasta privinta.
Alternativele - cresterea impozitelor sau reducerea cheltuielilor pentru serviciile publice - sunt inacceptabile pentru majoritatea liderilor.
Insa un diplomat a evocat posibilitatea ca fiecare tara sa fie obligata sa contribuie cu 2% din PIB-ul national la aparare. Acest lucru ar genera pana la 80 de miliarde de euro, au afirmat acestia.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.
