SUA și Venezuela par să se îndrepte către o confruntare militară directă, după ce Casa Albă l-a acuzat pe președintele Nicolás Maduro că ar fi “unul dintre cei mai mari traficanți de droguri din lume” și a pus pe capul lui o recompensă de 50 de milioane de dolari, iar guvernul venezuelean a reacționat mobilizînd peste patru milioane de soldați din milițiile locale, aparent ca răspuns la rapoartele privind mișcările unor distrugătoare americane în regiune. În contextul în care niciuna dintre țări nu arată că vrea să facă pasul înapoi, analiștii se întreabă acum dacă conflictul armat dintre Washington și Caracas mai poate fi evitat, scrie g4media.ro

Tensiuni în creștere

Într-un material dedicat subiectului, revista TIME a vorbit despre tensiunile de lungă durată care există între președintele Trump și omul forte de la Caracas, Nicolás Maduro.

Washington și Caracas au întrerupt relațiile diplomatice bilaterale oficiale în 2019, în timpul primului mandat al președintelui Trump, după ce acesta l-a sprijinit pe liderul opoziției, Juan Guaidó, în alegerile prezidențiale din țara latino-americană.  Guvernul SUA nu a recunoscut ultimele două victorii electorale ale lui Maduro, iar Administrația Trump a numit în repetate rânduri președinția lui Maduro drept ilegitimă.

“Știu foarte bine, Venezuela este condusă acum de un dictator,” a spus Trump în august anul trecut, acuzând guvernul de la Caracas de fluxul de criminali și droguri către SUA și promițând măsuri dure împotriva acestora.

Foștii președinți democrați Barack Obama și Joe Biden s-au opus, de asemenea, guvernului Maduro, care a sugerat încarcerarea opoziției și a expulzat jurnaliști americani.

În timpul primului mandat al lui Trump, SUA au impus sancțiuni financiare Venezuelei în 2017, 2018 și 2019. În 2020, Maduro a fost pus sub acuzare într-un tribunal federal din New York pentru narco-terorism, conspirație la import de cocaină și alte capete de acuzare. Omul forte de la Caracas s-a menținut la putere cu sprijinul armatei și cu susținerea Rusiei, Chinei și Cubei, au acuzat americanii, care au oferit atunci o recompensă de 15 milioane de dolari pentru arestarea dictatorului venezuelean.

Tensiunile dintre Trump și liderul venezuelean nu au făcut decât să escaladeze în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump.

La începutul acestei luni, administrația republicană a dublat recompensa la 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea lui Maduro.

Casa Albă l-a acuzat, de asemenea, pe Maduro că ar fi “unul dintre cei mai mari traficanți de droguri din lume” și liderul așa-numitului Cartel de los Soles sau Cartelul Soarelui, numele folosit pentru a desemna o rețea de presupuse activități de trafic de droguri implicând membri de rang înalt ai armatei și gărzii naționale din Venezuela.

SUA au susținut și existența unor legături între Maduro și cartelul mexican Sinaloa, legături pe care președintele Mexicului, Claudia Sheinbaum, le-a negat recent, spunând că guvernul său nu are nicio dovadă în acest sens.

Procurorul General al Statelor Unite, Pam Bondi, a declarat și ea că guvernul american a confiscat până la 700 de milioane de dolari în active ce au presupuse legături cu Maduro, inclusiv două avioane private și nouă vehicule de lux.

Trump versus carteluri

După revenirea la Casa Albă, în ianuarie 2025, Trump a insistat asupra utilizării armatei americane pentru a distruge cartelurile de droguri, inclusiv cele venezuelene. În februarie, el a desemnat Tren de Aragua (TdA) din Venezuela, șase grupuri din Mexic și La Mara Salvatrucha (MS-13) din El Salvador drept organizații teroriste străine.

Mișcarea i-a surprins pe experți, care au afirmat că această desemnare este rezervată, de obicei, pentru grupări precum al-Qaida sau Statul Islamic, care folosesc violența în scopuri politice – nu pentru rețele criminale axate pe profit, cum sunt cartelurile latino-americane.

Însă Administrația Trump susține că legăturile și operațiunile internaționale ale acestor grupuri – inclusiv traficul de droguri, contrabanda cu imigranți și acțiunile violente pentru extinderea teritoriului – justifică o asemenea desemnare.

În opinia Casei Albe, cartelurile reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a Americii, într-un mod diferit de crima organizată tradițională. Acestea au desfășurat “o campanie de violență și teroare în emisfera vestică” cu efecte destabilizatoare, inclusiv un aflux de “droguri mortale, criminali violenți și bande periculoase” în Statele Unite.

Potrivit lui Trump, aceste grupări colaborează cu “o gamă largă de actori extra-emisferici, de la organizații teroriste străine desemnate până la guverne străine antagoniste” și s-au infiltrat “în guverne străine din întreaga emisferă vestică.”

De asemenea, documentul afirmă că cartelurile și cele două bande transnaționale cu rădăcini în America Centrală, TdA și MS-13, reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a SUA.

“Cartelurile controlează efectiv, printr-o campanie de asasinate, teroare, viol și forță brută, aproape tot traficul ilegal de la granița sudică a Statelor Unite. În anumite zone din Mexic, ele funcționează ca entități cvasi-guvernamentale, controlând aproape toate aspectele societății. Activitățile cartelurilor amenință siguranța poporului american, securitatea Statelor Unite și stabilitatea ordinii internaționale în emisfera vestică. Proximitatea lor față de teritoriul fizic al Statelor Unite, precum și incursiunile lor în acesta, reprezintă un risc inacceptabil pentru securitatea națională a Statelor Unite,” se afirmă în documentul Casei Albe.

“Campaniile lor de violență și teroare în Statele Unite și la nivel internațional sunt extrem de violente, brutale și amenință în mod similar stabilitatea ordinii internaționale în emisfera vestică,” a scris Trump, adăugând că aceste organizații reprezintă o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa securității naționale, politicii externe și economiei Statelor Unite.

Trump a declarat o stare de urgență națională pentru a gestiona aceste amenințări și a subliniat că politica americană este de a “asigura eliminarea totală a prezenței acestor organizații în SUA.”

Mai mult, la începutul lunii august, președintele a semnat un ordin secret către Pentagon pentru a folosi forța militară împotriva acestor carteluri.

Administrația a încercat să contracareze afluxul de droguri, în special fentanil, prin tarife vamale, impunând taxe asupra Canadei, Chinei și Mexicului, invocând “eșecul” acestor țări de a opri contrabanda de fentanil în SUA.

Iar în martie, Trump a impus tarife punitive țărilor care cumpără petrol din Venezuela, subliniind amenințarea reprezentată de Tren de Aragua pentru SUA.

Pe de altă parte, Trump a vizat și imigranții venezueleni aflați în Statele Unite, revocând statutul de protejat pentru sute de mii dintre aceștia. În plus, Administrația de la Washington a deportat 238 de venezueleni în martie într-o închisoare din El Salvador, ca parte a unei campanii masive de deportare care-i vizează pe presupuşi membri ai unor bande criminale. (Instanțele americane au ordonat returnarea mai multora dintre cei deportați pe nedrept, în timp ce mulți alți deportați resping acuzațiile aduse împotriva lor).

În acest caz, Administrația Trump s-a folosit de o lege din secolul al XVIII-lea, Alien Enemies Act (Legea privind Dușmanii Străini), pentru a justifica deportarea imigranților venezueleni către alte țări, inclusiv El Salvador. Decizia lui Trump de a invoca această lege se bazează pe acuzații conform cărora guvernul venezuelean ar colabora cu banda Tren de Aragua, din ce în ce mai activă în SUA.

Această lege, adoptată inițial în 1798, permite președintelui să ordone arestarea și expulzarea cetățenilor unei națiuni străine considerate ostile, aflați pe teritoriul Statelor Unite, în situații de război sau invazie.

Semne de război

Ostilitățile dintre cele două țări au luat o întorsătură neașteptată la începutul acestei săptămâni, după ce guvernul SUA a ordonat luni trimiterea a trei distrugătoare ale Marinei americane – USS Gravely, USS Jason Dunham și USS Sampson – împreună cu aproximativ 4.000 de militari, la marginea apelor teritoriale ale Venezuelei. Cele trei sunt distrugătoare din clasa Aegis, echipate cu rachete ghidate.

Un oficial al Departamentului Apărării a confirmat că resursele militare au fost repartizate în regiune pentru a sprijini eforturile de combatere a traficului de droguri. Oficialul a declarat că navele vor fi desfășurate “pe parcursul mai multor luni.”

Administrația a confirmat săptămâna trecută pentru CNN că a dispus mișcări navale ca parte a unui efort de a bloca traficul de droguri.

Administrația Trump a mobilizat, de asemenea, resurse militare suplimentare în regiune, în spațiul aerian și apele internaționale, inclusiv mai multe avioane de spionaj P-8, nave de război și un submarin de atac, a declarat un oficial de la Washington.

Întrebată despre desfășurarea de nave militare, secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat marți că președintele “a fost foarte clar și consecvent” în privința utilizării “fiecărui element al puterii americane pentru a opri drogurile să inunde țara noastră și pentru a aduce în fața justiției pe cei responsabili.”

În cadrul unui briefing de presă la Casa Albă, ea a adăugat: “Regimul Maduro nu este guvernul legitim al Venezuelei. Este un cartel narco-terorist. Maduro este un fugar, conducător al acestui cartel, care a fost pus sub acuzare în Statele Unite pentru trafic de droguri în țară.”

Răspunsul Venezuelei

Biroul de presă al guvernului Venezuelei nu a răspuns solicitării de comentarii din partea AP privind desfășurarea distrugătoarelor americane. Însă, fără a menționa navele din US Navy, ministrul de externe Yvan Gil s-a referit marți, într-o declarație, la acuzațiile guvernului SUA de trafic de droguri împotriva Venezuelei.

“Acuzațiile Washingtonului la adresa Venezuelei privind traficul de droguri dezvăluie lipsa sa de credibilitate și eșecul politicilor sale în regiune,” a spus Gil. “În timp ce Washingtonul amenință, Venezuela avansează constant pe drumul păcii și suveranității, demonstrând că adevărata eficiență împotriva criminalității se obține prin respectarea independenței popoarelor. Fiecare declarație agresivă confirmă incapacitatea imperialismului de a supune un popor liber și suveran.”

Declarația a fost urmată de decizia guvernului de la Caracas de a interzice temporar achiziția, vânzarea și operarea dronelor în spațiul aerian al Venezuelei. În 2018, drone încărcate cu explozibili au detonat lângă Maduro, într-o aparentă tentativă de asasinat, în timp ce acesta ținea un discurs în fața a sute de soldați transmis în direct la televiziune.

Cu doar o zi înainte de comentariul ministrului său de Externe, Maduro a declarat că SUA și-au intensificat amenințările împotriva Venezuelei și a anunțat planul de desfășurare a peste 4,5 milioane de membri ai milițiilor în întreaga țară. “Săptămâna aceasta voi activa un plan special pentru a garanta acoperirea cu peste 4,5 milioane de milițieni pe întreg teritoriul național. Miliții pregătite, activate și înarmate,” a declarat Maduro în timpul unei ședințe televizate cu guvernatorii și primarii. Președintele a descris amenințările americane “extravagante, bizare și excentrice” drept “replici putrede,” fără a preciza la ce anume se referea. (https://www.cnn.com/2025/08/19/americas/venezuela-maduro-militia-us-military-deployment-intl-latam)

Maduro a spus că va merge înainte cu planul de activare a milițiilor țărănești și muncitorești “în toate fabricile și locurile de muncă din țară.”

“Rachete și puști pentru clasa muncitoare, pentru a ne apăra patria,” a declarat el. Miliția venezueleană, creată în 2005 de președintele Hugo Chávez și oficializată în 2010, face parte din Forțele Armate Naționale Bolivariene (FANB) și are ca viziune “încorporarea poporului organizat” pentru a garanta “apărarea integrală a națiunii.”

Ministerul venezuelean al Apărării afirmă pe site-ul său că FANB “este alcătuită din aproximativ 95.000 până la 150.000 de combatanți activi” și “o miliție națională în creștere, formată din sute de mii de persoane capabile să servească drept rezerviști.”

“Imperiul a înnebunit și și-a reînnoit amenințările la adresa păcii și liniștii Venezuelei,” a declarat Maduro în timpul evenimentului desfășurat la Caracas.

“Ne apărăm mările, cerurile și pământurile noastre. Le-am eliberat. Le păzim și le patrulăm. Niciun imperiu nu va atinge solul sacru al Venezuelei și nici nu ar trebui să atingă solul sacru al Americii de Sud,” a spus Maduro.

Omul forte de la Caracas s-a referit și la acuzațiile lansate de americani împotriva sa și a câtorva dintre principalii săi aliați. Maduro a respins acuzațiile că ar fi transformat Venezuela într-un narco-stat prin așa-numitul Cartel al Soarelui, catalogându-le drept o “replică putredă” menită să justifice o intervenție străină.

Semnificații

Desfășurarea navelor de luptă americane în regiune reprezintă o escaladare semnificativă a conflictului dintre cele două țări. Aceasta deși, așa cum au afirmat comentatorii, nu este prima dată când Statele Unite vizează Venezuela.

În 2020, prima Administrație Trump a lansat ceea ce a numit “o operațiune antidrog sporită” în apropierea coastelor Venezuelei, vizând regimul Maduro. La acea vreme, prezența echipamentelor militare grele în Caraibe, inclusiv distrugătoare ale Marinei americane și avioane E-3 AWACS ale Forțelor Aeriene, i-a surprins pe mulți observatori și a dus la speculații privind o posibilă operațiune militară împotriva dictatorului venezuelean. Acest lucru nu s-a întâmplat în final.

Desfășurarea actuală a forțelor americane capătă o semnificație sporită în contextul în care, așa cum a relatat New York Times la începutul acestei luni, președintele Trump a semnat în secret o directivă prin care permite Pentagonului să folosească forța militară împotriva anumitor carteluri de droguri din America Latină, pe care administrația sa le-a desemnat drept organizații teroriste.

Mai ales că, așa cum am menționat anterior, luna trecută, Administrația Trump a desemnat Cartelul Soarelui drept “Organizație Teroristă Globală Special Desemnată,” deschizând posibilitatea de a deveni o țintă pentru forțele militare americane, dacă Trump își va pune în aplicare dorința de lungă durată de a lovi direct operațiunile cartelului.

De altfel, comentând săptămâna trecută în legătură cu navele americane trimise în regiune, secretarul de stat Marco Rubio a subliniat îngrijorările Washingtonului cu privire la amenințările pe care cartelurile de droguri le reprezintă pentru SUA.

“Ei bine, drogurile sunt o amenințare la adresa securității naționale a Statelor Unite,” a spus șeful diplomației de la Washington. “În primul rând, există grupuri care operează liber în apele internaționale, exportând otravă către Statele Unite, care ucide și distruge comunități. Acesta este un subiect foarte serios și avem multe țări care cooperează cu noi în aceste eforturi și unele care, din păcate, nu o fac.”

Pe lângă, acuzațiile de narco-terorism împotriva lui Maduro, care au fost readuse în prim-plan, momentul are și o dimensiune geopolitică și electorală. Venezuela se sprijină pe alianțe cu Rusia, China și Cuba, ceea ce amplifică percepția unei amenințări directe în emisfera vestică. În plus, Casa Albă dorește să demonstreze fermitate în lupta împotriva drogurilor și imigrației ilegale, teme centrale în politica internă americană. Desfășurarea de distrugătoare și trupe în Caraibe transmite un mesaj de forță atât către Caracas, cât și către electoratul american.

Nu în ultimul rând, aceste acțiuni se leagă de contextul regional fragil: disputele teritoriale din zona Esequibo, rolul cartelurilor precum Tren de Aragua, dar și criza economică și umanitară din Venezuela, care alimentează migrația masivă. Prin presiunea militară și sancțiuni, Washingtonul urmărește să slăbească regimul Maduro și să își reafirme influența în America Latină, într-un moment în care rivalii globali câștigă teren.

De partea sa, Maduro a răspuns sfidător acuzațiilor aduse de America. Aceasta deși, așa cum afirmă un comentator, “recompensa pusă pe capul lui Maduro nu este doar o cifră aleatorie, ci un semnal al importanței pe care Administrația Trump o acordă tiraniei chaviste. Cifrele contează. Recompensa pentru Osama Bin Laden a fost de 25 de milioane de dolari, iar pentru fiii lui Saddam Hussein de 30 de milioane. În cazul baronilor drogurilor din Mexic, “El Chapo” Guzmán a ajuns la 5 milioane, iar Rafael Caro Quintero la 20 de milioane. Toți acești oameni au fost arestați sau asasinați. Recompensele contează și determină soarta multor teroriști și tirani.”

Secretarul Rubio a recunoscut legătura directă dintre regimul lui Maduro și organizații teroriste precum Cartel de los Soles și Tren de Aragua. Rubio a subliniat, de asemenea, că această desemnare oferă “autoritatea legală de a-i viza în moduri în care nu poți atunci când sunt doar niște criminali. Nu mai este o problemă de aplicare a legii. A devenit o problemă de securitate națională. Ne permite acum să vizăm ceea ce operează și să folosim alte elemente ale puterii americane – agențiile de informații, Departamentul Apărării, orice mijloace.”

În plus, așa cum afirmă mulți experți, dar și opoziția venezueleană, Maduro nu reprezintă o amenințare doar în ceea ce privește traficul internațional de droguri, ci el este văzut ca un pericol inclusiv pentru venezueleni, după ce rapoarte ale Organizației Națiunilor Unite au indicat că guvernul Venezuelei continuă să desfășoare acțiuni care constituie crime împotriva umanității, inclusiv persecutarea liderilor politici, încarcerarea apărătorilor drepturilor civice, privarea severă de libertate fizică și alte infracțiuni.

De asemenea, liderul de la Caracas reprezintă o amenințare la adresa securității emisferei vestice, iar măsurile luate de Administrația Trump ar putea fi preambulul unei acțiuni similare cu Operation Just Cause, când forțele SUA au invadat Panama pentru a-l extrage pe narco-dictatorul Manuel Noriega și pentru a recunoaște adevăratul câștigător al alegerilor prezidențiale din acea țară.

Ținând cont de evenimentele din ultimele luni, nu este așadar deloc deplasat să ne întrebăm dacă Trump se pregătește să atace Venezuela și dacă Maduro va avea aceeași soartă ca Noriega.