Kolhozul lui Ilan Sor din Jora de Mijloc este kolhoz doar cu numele. Oamenii din sat ne-au spus ca gospodaria foloseste pamanturile lor - adica nu exista o proprietate comuna ca la sovietici. Ce fel de utilaje agricole are gospodaria colectiva si cui apartin nu stim. Cei care munceau ieri pe campurile de la Jora ne-au spus ca sunt angajati la Sor, exact asa ca la asociatiile de fermieri obisnuite.



Mihaela TABARCEA, REPORTER PROTV: “Kolhozul inaugurat acum doua zile de capitalistul Ilan Sor se numeste Comuna de vis. Administratia gospodariei ar trebui sa fie in aceasta cladire, insa acum aici nu e nici tipenie de om. Am vrut sa aflam de la cine va lua kolhozul pamanturi pentru a le lucra si cum vor fi impartite recoltele, dar nu am avut cui sa adresam intrebarile.” 

Singurul om pe care l-am gasit acolo vineri la ora 10:00 dimineata era un barbat care, imediat ce ne-a vazut, a incuiat usa si a plecat la volanul unei masini de teren germane.  

“-Plecati deja? -De ce incuiati? -Plec pe deal. Nu avem timp sa stam. -Dar ce lucrati acum? -Da. La defrisari. -Putem merge impreuna cu Dvs.? -Nu. -Dc? Drumul e rau. La revedere.“

 Oamenii pe care i-am intalnit muncind intr-o livada spun ca nu vad nicio diferenta dintre o asociatie de fermieri si colhozul lui Sor. 

Iar altii, desi nu prea au idee despre cum va fi administrat colhozul, spun ca sunt gata sa lucreze acolo... 

“Vom avea toti de lucru..."

Si cred ca si salariile vor fi mai mari, desi inca nu este clar de unde vor fi luati banii.

“Vreo 10 mii de lei.” 

Ilan Sor afirma anterior ca cei plecati peste hotare se vor intoarce in Jora de Mijloc pentru a lucra in colhoz. Localnicii, insa, il contrazic.

“Nu mai vin, nu mai vin.”

Aceasta femeie spune ca si-a dat deja terenurile agricole in colhoz, dar nu prea a inteles in ce conditii.  

“Am semnat documentele. Cat o sa va achite? -Vom vedea.” 

 Iar istoricii sustin ca oamenii, de fapt, nu inteleg cum era atunci cand functionau colhozurile.

Pentru ca nu am reusit sa gasim pe cineva din administratia colhozului, care sa ne ofere mai multe detalii, am mers la primaria din localitate. Usa institutiei era descuiata, insa in interior batea vantul. Nici pe primarita Marina Tauber nu am gasit-o la locul de munca.

“In teritoriu. Ea umbla prin sat si vorbeste cu lumea. Inainte de alegeri a fost prin 500 de case.”

Am sunat-o pe Tauber, insa... “Alo, nu va aud...” 

 Iar ulterior nu ne-a mai raspuns la telefon. Unii localnici sustin ca primarita nu are o casa in comuna, iar la munca vine cu masina.

 “Ea e femeie de oras, nu de sat.”

“Inca nu are. Poate o sa aiba.”

“Nu mai vine cu rutiera, are o masina frumoasa.” 

“Vine de la Chisinau cu o masina frumoasa.”

 Cat despre Ilan Sor, care este cercetat penal in dosarul furtului de la BEM, oamenii spun ca...

“Fura dar si face.” 

 Vicepresedintele Partidului SOR, Marina Tauber, a castigat, din primul tur, alegerile locale din comuna Jora de Mijloc, obtinand peste 61 la suta din voturi. La fel ca si liderul formatiunii, Ilan Sor, Tauber figureaza in raportul Kroll. Primarul de Orhei a fost retinut in mai 2015 in dosarul Bancii de Economii si condamnat de prima instanta la 7 ani si jumatate de inchisoare in penitenciar de tip semi-inchis.

O decizie definitiva inca nu exista, iar Sor se plimba in libertate. In februarie curent, dosarul acestuia a fost transferat de la Curtea de Apel Chisinau la cea de la Cahul. De atunci sedintele de judecata au fost amanate de mai multe ori, ceea ce i-a facut pe expertii Centrului de Resurse Juridice sa afirme ca poate fi vorba despre un caz de justitie selectiva.