Grecia va pune punct celui mai amplu program de asistenta financiara din istorie in data de 20 august si spera ca va fi capabila sa se imprumute din nou de pe pietele internationale, scrie Reuters.

Publicat:19.08.2018, 07:06
Dupa o criza a datoriilor de noua ani care i-a redus Produsul Intern Brut cu un sfert si a fortat-o sa implementeze masuri dureroase de austeritate, Grecia este gata sa revina pe pieţe, scrie Agerpres.
Criza s-a dovedit una traumatizanta pentru grecii care în 2001 au renuntat cu entuziasm la drahme pentru euro. Adoptarea monedei unice a lansat o perioada de credite ieftine care au stimulat consumul privat si cheltuielile publice, ceea ce a umflat bugetul si deficitul de cont curent al Greciei.
De la izbucnirea crizei datoriilor, la începutul anului 2010, patru guverne succesive s-au luptat sa evite intrarea în incapacitate de plata, bazându-se pe cel mai mare program de asistenta financiara din istorie, peste 260 de miliarde de euro fiind împrumutate Greciei de partenerii din zona euro si FMI.
În prezent, Grecia începe sa revina la normalitate însa cicatricile sunt vizibile, bancile sunt împovarate cu portofolii mari de credite neperformante, datoria publica a Greciei este în continuare cea mai mare din zona euro, la aproximativ 180% din PIB.
Însa chiar si asa începe sa se vada lumina de la capatul tunelului. Economia Greciei, care s-a redus cu 26% în anii de criza, a început din nou sa creasca, turismul traverseaza o perioada excelenta, iar rata somajului începe sa se diminueze, ajungând la 19,5% de la un vârf de aproape 28%.
"Daca este o lectie pe care am învatat-o de pe urma crizei este ca, în orice conditii, trebuie sa încerci sa protejezi stabilitatea macroeconomica", spune Panos Tsakloglou, economist sef al precedentului guvern de coalitie. "Politicile populiste care pot sa câstige voturi astazi dar care au efecte dezastruoase dupa câtiva ani trebuie evitate cu orice pret. Altfel, mai devreme sau mai târziu, vom ajunge din nou în situatia în care suntem astazi", adauga Tsakloglou.
Economia Greciei a înregistrat, în perioada ianuarie-martie 2018, al cincilea trimestru consecutiv de crestere, cu un avans de 2,3% în ritm anual, semn ca relansarea economica ia avânt, gratie exporturilor. Comisia Europeana prognozeaza pentru acest an o crestere de 1,9%.
Cu toate acestea, exista în continuare unele motive de scepticism inclusiv din partea Fondul Monetar International, care mizeaza pe o crestere de 2% în acest an si un avans de 2,4% în 2019 dar avertizeaza ca riscurile externe si interne sunt orientate în jos.
Autoritatile de la Atena s-au angajat sa atinga un surplus bugetar primar, care exclude sumele alocate pentru serviciul datoriei, de 3,5% din PIB pâna în 2022 si de 2,2% din PIB pâna în 2060.
Masurile de relaxare a datoriei convenite în luna iunie de Grecia cu partenerii din zona euro, care au acceptat sa prelungeasca maturitatile pentru unele credite si sa reduca rata dobânzilor pentru altele, vor usura revenirea Greciei pe pietele internationale. Aceste masuri de relaxare a datoriei, la care se adauga o rezerva de lichiditati în valoare de 24 miliarde euro, ar trebui sa îmbunatateasca sustenabilitatea datoriei Greciei pe termen mediu.
Cu toate acestea, FMI este de parere ca sustenabilitatea datoriei pe termen lung ramâne incerta si este nevoie de o regândire realista a ipotezelor cu privire la tintele de excedent bugetar si crestere economica.