Rusia a confirmat duminica capturarea a trei nave ucrainene in stramtoarea Kerci, care leaga Marea Neagra de Marea Azov, si a recunoscut ca a facut uz de forta, intr-o escaladare fara precedent in aceasta zona, relateaza AFP si Reuters.
“Pentru a obliga navele militare ucrainene sa se opreasca s-a facut uz de arme”, a anuntat serviciul de securitate rus (FSB), citat de agentiile ruse, afirmând ca “cele trei nave ale fortelor navale ucrainene au fost arestate”, relateaza Agerpres.
“Trei membri ai personalului ucrainean raniti au primit îngrijiri medicale. Vietile nu le sunt în pericol”, a adaugat FSB.
“Dupa ce au încalcat în aceasta dimineata frontiera rusa, navele ucrainene Berdiansk, Nikpol si Yani Kapu au încercat înca o data pe 25 noiembrie, la ora 19.00 (ora Moscovei) sa efectueze actiuni ilegale în apele teritoriale ruse”, a indicat FSB.
Potrivit serviciului de securitate rus, navele ucrainene nu ar fi raspuns la “solicitarile legale” ale navelor autoritatilor ruse, care le-au cerut sa se opreasca, si ar fi facut chiar “o manevra periculoasa”.
FSB a mai precizat ca a fost declansata urmarirea penala pentru încalcarea frontierelor ruse.
Mai devreme în cursul serii, fortele ucrainene au acuzat Rusia ca a ranit mai multi marinari ucraineni dupa ce a deschis focul asupra navelor lor.
Presedintele ucrainean Petro Porosenko a denuntat “un act agresiv al Rusiei” si o “escaladare premeditata” din partea Moscovei în zona Marii Azov, situata între Crimeea, anexata în 2014 de Moscova, si estul Ucrainei, teatrul unui conflict în care sunt angrenati separatistii prorusi si puterea de la Kiev.
Escaladare a tensiunilor între Kiev si Moscova
Ucraina a facut un pas important în sensul instituirii legii martiale dupa capturarea de catre Rusia a trei nave ale Fortelor navale ucrainene în urma unui incident armat soldat cu raniti în strâmtoarea Kerci, eveniment care a provocat o escaladare fara precedent în aceasta zona sensibila, relateaza AFP.
Tensiunea e atât de mare ca Consiliul de Securitate al ONU va avea luni o reuniune de urgenta, potrivit unor diplomati, care au precizat ca aceasta a fost solicitata de ambele tari. Moscova a cerut ca reuniunea sa aiba loc la ora 11.00 (16.00 GMT), au declarat pentru AFP surse diplomatice.
În noaptea de duminica spre luni, Consiliul de securitate si de aparare ucrainean reunit de urgenta i-a propus presedintelui Petro Porosenko sa introduca legea martiala “pentru 60 de zile”, a anuntat secretarul acestei structuri.
Decizia trebuie validata de Parlamentul ucrainean, a carui reunire în sesiune extraordinara este prevazuta în cursul dupa-amiezii, însa un vot pozitiv este departe de a fi garantat, noteaza France Presse.
Cu prilejul reuniunii Consiliului de securitate al tarii sale, presedintele Porosenko a denuntat “un act nebunesc al Rusiei împotriva Ucrainei”, dând asigurari ca “atacul a fost premeditat”. “Legea martiala nu înseamna o declaratie de razboi” catre Rusia, “ea va fi introdusa numai pentru aparare”, a dat el asigurari.
Tensiunile dintre Ucraina si Rusia în jurul Marii Azov au cunoscut o escaladare brusca duminica, când Kievul a acuzat Rusia ca a lovit o nava ucraineana si a blocat accesul în aceasta mare mica, situata între Crimeea, anexata în 2014 de Moscova, si estul Ucrainei, teatrul unui razboi cu separatistii prorusi.
Situatia s-a deteriorat rapid, Ucraina acuzând Rusia în cursul serii de duminica ca a capturat aceste nave dupa ce a deschis focul asupra lor în aceasta zona strategica.
Navele - doua vedete blindate, Berdiansk si Nikopol, si remorcherul Iani Kapu - încercau sa intre din Marea Neagra în strâmtoarea Kerci, care separa Crimeea de Rusia si prin care se face accesul în Marea Azov.
Dintr-un total de 23 de militari aflati la bordul navelor, sase au fost raniti, dintre care doi grav, potrivit armatei ucrainene.
Rusia a confirmat arestarea navelor si faptul ca a facut uz de armament, acuzând navele ucrainene ca “au efectuat actiuni ilegale în apele teritoriale ruse”, însa a precizat ca doar trei marinari ucraineni au fost raniti în incident.
Purtatoarea de cuvânt a diplomatiei ruse, Maria Zaharova, a denuntat “metodele de banditi la drumul mare” ale Ucrainei, într-o declaratie transmisa AFP. “Mai întâi provocari, apoi presiuni puternice si apoi acuzatii de agresiune”, se mentioneaza în textul citat.
Fortele navale ucrainene dau asigurari totusi ca au anuntat Rusia în avans de itinerariul navelor lor.
Potrivit acestora, navele ucrainene au petrecut mai multe ore în fata strâmtorii Kerci, dupa ce un petrolier a fost plasat sub podul Crimeii, care leaga peninsula de Rusia, pentru a bloca accesul în strâmtoare.
Aceasta strâmtoare, singura cale maritima între Marea Neagra si Marea Azov, este o axa strategica de prima importanta, atât pentru Rusia, cât si pentru Ucraina.
“Asteptam de la Rusia sa restaureze libertatea de trecere prin strâmtoarea Kerci si facem apel la toate partile sa actioneze cu maximum de retinere pentru a se ajunge la o detensionare imediata a situatiei”, a cerut Uniunea Europeana într-un comunicat. La rândul sau, NATO a facut apel “la retinere si la detensionare”.
Ministrul ucrainean al afacerilor externe Pavlo Klimkin a facut apel la Occident “sa formeze o coalitie clara pentru a rezista actelor de agresiune ale Rusiei”.
“La instructiunile presedintelui Porosenko, facem imediat apel la Consiliul de Securitate al ONU”, a spus la rândul sau Volodimir Ielcenko, reprezentant permanent al Ucrainei la ONU.
Rusia revendica controlul apelor din largul Crimeii de la anexarea peninsulei. Kievul si occidentalii acuza Moscova ca împiedica deliberat tranzitul navelor comerciale prin strâmtoarea Kerci.
Dificultatile au aparut odata cu constructia de catre Moscova a unui pod foarte controversat de 19 km lungime în strâmtoarea Kerci. Instalarea sa în 2017 împiedica trecerea unei parti a navelor. În acest an, Garda de coasta rusa a început sa retina nave, oficial pentru controale.
Kievul estimeaza ca Moscova ar putea merge pâna la pregatirea unei ofensive împotriva Mariupol, ultimul mare oras sub controlul Kievului în estul tarii.
Apele putin adânci ale Marii Azov scalda sudul Donbass, regiune ucraineana unde conflictul armat cu separatistii prorusi s-a soldat cu peste 10.000 de morti în patru ani. Kievul si Occidentul acuza Rusia ca îi sustine militar pe separatisti, ceea ce Moscova dezminte în pofida a numeroase probe.