Google+

Ultima tara din Europa in care exista pedeapsa capitala. Executiile, comise in secret: „Se vede frica in ochii lor”

Belarus este singura tara din Europa in care pedeapsa cu moartea este inca in vigoare. Activistii spun ca, in unele cazuri, detinutii nu au parte de un proces corect, acestia afland in ultima clipa ca urmeaza sa fie executati.

 

Când gardienii intră în celula deţinuţilor, deţinuţii nu ştiu niciodată cu certitudine dacă este ultima lor zi. Totodată, când persoanele sunt executate, totul este ţinut secret, iar familiile află cu multe luni mai târziu, scrie BBC News.

 

Descris drept „ultima dictatură a Europei”, Belarusul este ultima ţară din Europa, dar şi din fosta Uniune Sovietică, în care există încă pedeapsa capitală. Autorităţile tratează aceste cazuri foarte discret, departe de ochii presei şi a activiştilor pentru drepturile omului, dar şi de cele ale familiilor. Condamnaţii sunt executaţi prin împuşcare în cap, iar conform legii, pedeapsa cu moartea nu se aplică şi în cazul femeilor.

 

Ținuţi în condiţii degradante

Gennady Yakovitsky este doar unul dintre deţinuţii executaţi în Belarus. El a petrecut 10 luni în închisoare, după ce a fost condamnat pentru crimă. În toată această perioadă, a ştiut dacă e zi sau noapte doar în funcţie de lumina slabă care se reflecta în celulă prin filtrul pus la fereastra celulei sale, în timp ce în interior lumina era aprinsă continuu.

 

În astfel de condiţii, deţinuţii ajung să piardă uşor noţiunea timpului. El a fost ţinut în izolare, fiindu-i interzis să iasă din celulă. Mai mult, vizitele i-au fost controlate strict şi, în afară de avocaţi, rudele apropiate primeau permisiunea să-l viziteze doar o dată pe lună. În aceste zile, Yakovitsky era scos din celula sa şi escortat într-o altă încăpere, cu mâinile încătuşate la spate şi cu capul plecat în pământ. Gardienii nu îi spuneau niciodată unde îl duc, a povestit fiica sa Alexandra pentru BBC News. Astfel, deţinuţii se confruntă de fiecare dată cu multe întrebări: „Se vor întâlni cu rudele? Cu avocaţii? Vor fi împuşcaţi?”

 

În cazul lui Gennady Yakovitsky, acesta şi-a putut vedea fiica doar printr-un geam din sticlă, întotdeaua sub stricta supraveghere a gardienilor. „Nu am vorbit despre caz; era interzis. Puteam vorbi doar despre chestiuni legate de familie”, a mai spus Alexandra, în vârstă de 27 de ani, care a primit permisiunea de a-şi vizita tatăl de doar opt ori.

 

Într-una dintre ocazii, ea s-a plâns tatălui că a durat foarte mult timp până să primească un paşaport nou. „Gardienii mi-au spus, sarcastic. Mai ai foarte puţin timp”.

 

Yakovitsky a fost acuzat că în 2015 şi-ar fi ucis partenera, după ce a băut cu prietenii timp de două zile, potrivit unor organizaţii nonguvernamentale. După ce Yakovitsky s-ar fi certat cu partenera sa, el ar fi lovit-o de câteva ori cu pumnul, după care ar fi adormit într-o altă încăpere. Când s-a trezit, a descoperit că era moartă, că avea maxilarul dislocat şi că era parţial dezbrăcată, însă le-a spus anchetatorilor că nu îşi aminteşte ce s-a întâmplat. Atunci când a îmbrăcat-o, a observat că pe blugii femeii erau pete de sânge pe care nu le observase anterior, aşa că a sunat la poliţie. Trei zile mai târziu, a fost arestat. În timpul primului interogatoriu, Gennady Yakovitsky ar fi fost victima presiunii psihologice.

 

El mai fusese acuzat de crimă şi în 1989, însă a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Potrivit fiicei sale Alexandra, judecătorii care s-au ocupat de cazul său au folosit vechea condamnare ca pe o „dovadă principală”, atunci când au dat sentinţa, în ianuarie 2016.

 

Avocatul lui Yakovitsky a făcut apel la Curtea Supremă, motivând că procesul nu a fost unul corect şi că probe esenţiale din anchetă ar fi fost omise, cum ar fi probele neidentificate de sânge de sub unghiile victimei. Cu toate acestea, bărbatul a fost executat la vârsta de 49 de ani. O lună mai târziu, familia a primit prin poştă o scrisoare în care se confirma decesul deţinutului.

 

„N-am primit bunurile sale, nu am văzut trupul. Îi dădusem fotografii, dar nu mi s-au returnat”, a mai spus fiica lui Gennady Yakovitsky, Alexandra.

 

„Deţinuţii, trataţi de parcă ar fi morţi deja”

 

Numărul condamnaţilor la moarte este incert, dar se estimează că din 1991 au fost executate peste 300 de persoane. Potrivit Amnesty International, doar anul trecut au avut loc două execuţii, iar în prima jumătate a lui 2018, sunt cel puţin şase bărbaţi care aşteaptă să fie condamnaţi la moarte.

 

În cele mai multe cazuri, este vorba despre omucidere în circumstanţe agravante. Înainte de proces, condamnaţii sunt ţinuţi în celule aflate în beciul unui centru cu securitate sporită, o închisoare construită în secolul al XIX-lea, care în cea mai mare parte s-a prăbuşit, situat în centrul capitalei Minsk. Sunt foarte rare cazurile în care în acest centru de detenţie pot avea acces jurnalişti sau activişti.

 

Potrivit unui raport realizat de o organizaţie pentru drepturile omului în 2016, în aceste celule, persoanele acuzate de crimă sunt victimele unor abuzuri grave, între care „presiune psihologică” şi „tortură”, dar şi alte „tratamente degradante, crude şi inumane.” Deţinuţilor li se interzice să se aşeze pe pat, cu excepţia orelor în care li se permite să doarmă, a povestit un fost angajat al închisorii, conform ONG-ului Viasna. Totodată, de cele mai multe ori li se ignoră şi dreptul de a trimite sau primi scrisor.i

 

„Condiţiile sunt şocante. Sunt trataţi de parcă ar fi morţi deja”, a precizat activista Aisha Jung, din cadrul Amnesty International Belarus, care analizează de peste 10 ani cazurile de execuţie din această ţară.

 

În ziua execuţiei, un procuror le comunică prizonierilor că solicitarea unei graţieri prezidenţiale le-a fost respinsă.

 

„Oamenii tremură fie de frig, fie de frică, iar în ochii lor se vede o frică reală. Era imposibil să mă uit la ei”, a povestit Aleh Alkayeu, fostul şef al închisorii în care au loc execuţiile.

 

Prizonierii sunt legaţi la ochi şi duşi într-o cameră aranjată special, unde au voie să intre doar persoane autorizate de procuror – niciodată un membru al familiei. După aceea, sunt forţaţi să îngenuncheze şi împuşcaţi în cap. Întreaga procedură durează în jur de două minute. Rudele sunt informate, însă, după săptămâi sau chiar luni, iar în unele cazuri familia primeşte o cutie cu bunurile personale ale celui executat. Pe de altă parte, trupurile acestora nu sunt niciodată returnate familiilor, iar locul în care sunt înmormântaţi deţinuţii executaţi reprezintă un secret de stat.

 

Preşedintele invocă un referendum de acum 22 de ani

Conform unui referendum realizat în 1996, 80% dintre cetăţenii din Belarus se opuneau abolirii pedepsei cu moartea. Cu toate acestea, comunitatea internaţională nu a recunoscut rezultatul, întrucât există suspiciuni privind comiterea de fraudă. Astfel, preşedintele Alexander Lukaşenko, care se află la putere din 1994, invocă rezultatul acestui referendum pentru a justifica existenţa pedepsei capitale.

 

Sondaje realizate recent arată că susţinerea publică pentru pedeapsa cu moartea a înregistrat un declin, în condiţiile în care există mai multe campanii publice de informare.

 

„Tot mai multe persoane se opun pedepsei cu moartea, însă guvernul se foloseşte de faptul că Belarusul e ultima ţară europeană în care încă există această măsură de pedepsire a deţinuţilor, pentru a forţa ţările europene să negocieze”, consideră Andrei Paluda, coordonatorul campaniei Apărătorii Drepturilor Omului împotriva pedepsei capitale din Belarus.


Citeste mai multe despre: ,

stiri pe acelasi subiect:

vezi mai multe stiri din International
    Stirile Pro TV iti recomanda
    Euro
    • Leu moldovenesc
      2.8 lei
    • Euro
      323 eur
    • Dolar S.U.A.
      323 usd
    • Leu romanesc
      323 ron
    • Rubla ruseasca
      4 rub
    • Hrivna ucraineana
      4 uah
    • Leva bulgara
      4 bgn