Inaintea summitului de luna viitoare, cand liderii trebuie sa decida in unanimitate daca vor aproba in mod oficial deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina si Moldova si vor revizui potentiala extindere a blocului pana la 35 de membri, Alexander Schallenberg a declarat pentru Financial Times ca Bosnia si Hertegovina si Serbia nu ar trebui sa fie neglijate.

"Seismograful nostru geostrategic loveste in ambele directii", a spus el, adaugand ca ar fi un "dezastru geostrategic" daca executivul european ar privi Balcanii de Vest "cu lupa", in timp ce Ucraina ar fi privita "cu ochelarii roz".

"Nu poti avea anumite grupuri pe banda rapida, iar altele pe banda de serviciu", a comentat Schallenberg.

Luna aceasta, Comisia Europeana a recomandat inceperea discutiilor cu Ucraina si Republica Moldova, dar a spus ca negocierile cu Bosnia ar trebui sa astepte pana cand "se va atinge gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare".

Pe de alta parte, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anuntat deja ca ar putea bloca inceperea discutiilor de aderare cu Ucraina, in semn de protest fata de faptul ca Bruxelles-ul continua sa retina fonduri UE care ii revin Budapestei, din cauza ingrijorarilor legate de statul de drept. Dar si alte tari sunt ingrijorate de extindere, sustine Financial Times.

„Va fi o dezbatere foarte aprinsa”

Intrebat daca Austria ia in considerare posibilitatea de a se opune prin veto inceperii negocierilor de aderare cu Ucraina, daca nu primeste unda verde si Bosnia, Schallenberg a declarat ca discutiile "merg deja in directia cea buna".

"Sa nu cream o problema in regiunea care asteapta de 20 de ani si sa le dam un alt obstacol (de trecut). Asa cum a spus (premierul albanez) Edi Rama, daca il citez corect: Trebuie sa incepem un razboi in Balcani pentru a va atrage atentia?" - a comentat seful diplomatiei de la Viena.

"Va fi o dezbatere foarte aprinsa si dorim ca semnalele sa fie egale in ambele directii, din motive geostrategice ... Trebuie sa trimitem un semnal catre partile terte: aceste tari sunt ale noastre, fac parte din familia noastra", a argumentat ministrul austriac de externe, care, pe de alta parte, se opune aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen.

"Nimic nu se misca pentru poporul (din Serbia). Pentru prima data, avem sondaje in Serbia in care majoritatea relativa nu mai este in favoarea Uniunii Europene. Acest lucru ar trebui sa ne traga toate semnalele de alarma. Ii pierdem", avertizeaza Alexander Schallenberg.

Serbia, o tara prietenoasa cu Rusia, care nu s-a aliniat la regimul de sanctiuni occidentale ca raspuns la invazia pe scara larga a Moscovei in Ucraina, a inceput in mod oficial negocierile de aderare la UE in 2014, dar progresele au stagnat.

Ministrul austriac este un sustinator puternic al extinderii progresive a UE, prin care tarile candidate sunt integrate in programe si politici sectoriale inainte de aderarea deplina. UE are nevoie de o abordare diferita fata de valurile anterioare de extindere din 2004, 2007 si 2013, cand a fost o chestiune binara - intri sau nu, a spus el. Daca se mentine vechea abordare, "probabil ca Ucraina nu va face niciodata parte din Uniune, intr-o anumita masura", a punctat Schallenberg.

Abordarea fragmentata ar contribui la legarea tarilor candidate de UE inainte de a le oferi beneficiile unei aderari depline, cum ar fi accesul la subventiile agricole. "Ne putem imagina o extindere fara politica agricola? Da, putem", a spus el, adaugand ca ar putea exista perioade lungi de tranzitie pentru noii membri.

Pe de alta parte, Schallenberg a declarat ca UE nu ar trebui sa permita Rusiei si Chinei sa isi consolideze influenta in regiune, asa ca inclusiv proiectele de infrastructura ar trebui sa fie finantate de Bruxelles.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.