Moscova folosește din ce în ce mai mult în Ucraina arme chimice, interzise, pentru a provoca „cât mai multă durere și suferință” posibil, cu scopul de a forța țara invadată să se predea, a declarat marți șefa diplomației europene, Kaja Kallas, potrivit Politico, scrie hotnews.ro.
În declarațiile făcute reporterilor după o reuniune a miniștrilor de externe de la Bruxelles, politicianul estonian a citat rapoarte ale serviciilor secrete germane și olandeze care arată că Rusia a folosit arme chimice de cel puțin 9.000 de ori de la începutul invaziei sale pe scară largă în Ucraina și că acum intensifică utilizarea acestora.
„Având în vedere că serviciile de informații spun că acest fenomen se intensifică, cred că (utilizarea armelor chimice de către Rusia) este extrem de îngrijorătoare”, a declarat Kallas.
„Acest lucru arată că Rusia vrea să provoace cât mai multă durere și suferință pentru ca Ucraina să se predea. Și, știți, acest lucru este cu adevărat… intolerabil”, a adăugat șefa diplomației europene.
Majoritatea țărilor din lume, inclusiv Rusia, au semnat o convenție internațională din 1993 care interzice utilizarea, producerea, dezvoltarea sau stocarea armelor chimice. Rusia este una dintre cele 65 de țări care nu numai că au semnat Convenția privind armele chimice, dar au și ratificat-o.
Afirmațiile lui Kallas se adaugă la sentimentul crescând de alarmă din capitalele UE că Rusia își intensifică campania de subjugare a Ucrainei, prin lansarea unor atacuri nocturne din ce în ce mai ample, cu sute de drone și rachete în fiecare val.
Intensificarea bombardamentelor, care coincide cu o ofensivă de vară a Rusiei, l-a determinat pe președintele american Donald Trump să anunțe luni că va sprijini proiectul de lege din Congresul SUA care penalizează Moscova prin impunerea de tarife puternice asupra exporturilor rusești.
Cu toate acestea, faptul că Trump a spus că va aproba sancțiunile secundare împotriva Rusiei doar după 50 de zile, dacă președintele rus Vladimir Putin nu va ajunge, din proprie inițiativă, la un acord de armistițiu, a provocat mai degrabă dezamăgire în Europa și Ucraina, notează publicația de la Bruxelles.
Anunțul lui Trump că va permite țărilor NATO să cumpere arme americane pentru Ucraina este, de asemenea, incomod pentru oficialii europeni.
Întrebată despre această măsură, Kallas a declarat că salută posibilitatea livrării de arme suplimentare către Ucraina, dar a adăugat că Europa „ar dori ca SUA să împărtășească această povară”.
Trump a afirmat însă că SUA nu vor continua să finanțeze apărarea Ucrainei. „Nu le cumpărăm, dar le vom produce, iar ei vor plăti pentru ele”, a spus Trump, referindu-se la aliații europeni „foarte bogați”.
Iar Kallas a reacționat: „Dacă plătim pentru aceste arme, este vorba de sprijinul nostru, de sprijinul european”.