Europa va menține fluxul de ajutor militar pentru Ucraina și presiunea economică asupra Rusiei, astfel încât să pună Kievul în cea mai puternică postură posibilă pentru a negocia dintr-o poziție de forță, a declarat premierul britanic Keir Starmer, duminică, după summitul pe care l-a avut la Londra cu liderii europeni, secretarul general al NATO și președintele ucrainean. Starmer, gazda evenimentului, a atras atenția că Europa va trebui să facă partea grea, dar va avea nevoie de o susținere fermă din partea SUA pentru a asigura pacea pe continent, scrie hotnews.ro.

UPDATE20:15 Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a susținut primele declarații după participarea la summitul de la Londra și a confirmat că liderii europeni au convenit să mențină sprijinul militar și financiar pentru Ucraina, precum și că statele de pe continent își vor asuma o povară mai mare pentru a asigura pacea.

UPDATE 20:02 Liderii europeni care au participat la summitul de la Londra au declarat că sunt gata să majoreze cheltuielile pentru apărare, a declarat prim-ministrul polonez Donald Tusk, potrivit Reuters. El a menționat că toți oficialii prezenți la discuții doresc relații cât mai puternice între Europa și SUA.

UPDATE 20:00 Încetarea luptelor în Ucraina ar putea fi un punct de plecare pentru posibile discuții de pace, a declarat cancelarul german Olaf Scholz după summit, potrivit Reuters.

„Ar fi foarte util dacă bombardamentul s-ar opri. Acesta ar fi și punctul de plecare pentru discuțiile care pot continua apoi”, le-a spus Scholz jurnaliștilor prezenți la Lancaster House.

El a menționat că aliații vor trebui să se asigure că Ucraina are o armată puternică după război, astfel încât să se poată apăra de eventuale agresiuni viitoare.

UPDATE 19:17 Premierul britanic Keir Starmer a susținut o conferință declarație de presă după summitul cu liderii europeni, secretarul general al NATO și președintele Ucrainei:

  • În discuțiile din zilele recente am convenit că Regatul Unit, Franța și alții vor lucra cu Ucraina la un plan pentru încetarea luptelor. Vom discuta acel plan cu Statele Unite și îl vom duce mai departe împreună.
     
  • Scopul întâlnirii de astăzi a fost să ne reunim partenerii în jurul acestui efort, să întărim Ucraina și să susținem o pace justă și de durată, pentru binele nostru, al tuturor.
     
  • Punctul nostru de plecare trebuie să fie să punem Ucraina în cea mai puternică poziție posibilă, astfel încât să poată negocia dintr-o poziție de forță, și sporim sprijinul. Ieri seară, Regatul Unit a semnat un împrumut de 2,2 miliarde de lire sterline pentru a furniza mai mult sprijin militar Ucrainei. Nu din banii contribuabililor britanici, ci din activele rusești înghețate.
     
  • Astăzi anunț un nou acord, care permite Ucrainei să folosească 1,6 miliarde de lire sterline din finanțele exporturilor Regatului Unit pentru a cumpăra peste 5.000 de rachete antiaeriene, care vor fi făcute la Belfast, creând locuri de muncă în briliantul nostru sector de apărare. Va fi vital pentru protejarea infrastructurii și pentru întărirea Ucrainei, și pentru asigurarea păcii când va fi momentul.
     
  • Trebuie să învățăm din greșelile trecutului. Nu putem accepta un acord slab precum cel de la Minsk, pe care Rusia ar putea să îl încalce cu ușurință. În schimb, orice acord trebuie susținut de forță. Orice națiune trebuie să contribuie la acest lucru în cel mai bun mod posibil, punând pe masă diferite tipuri de capacități și sprijin, dar toate asumându-și responsabilitatea de a acționa, toate sporindu-și propria pondere din povară.
     
  • Am convenit asupra unor pași importanți astăzi. În primul rând, vom menține fluxul ajutorului militar și vom continua să întețim presiunea economică asupra Rusiei, pentru a întări Ucraina. În al doilea rând, am convenit că orice pace de durată trebuie să asigure suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Ucraina trebuie să fie la masă.
     
  • În al treilea rând, în eventualitatea unui acord de pace, vom continua să sporim capacitățile defensive ale Ucrainei pentru a descuraja orice viitoare invazie. În al patrulea rând, vom dezvolta o coaliție celor dispuși să apere un acord în Ucraina și să garanteze pacea în Ucraina. Nu fiecare națiune se va simți capabilă să contribuie, dar asta nu poate însemna că stăm deoparte. În schimb, cei dispuși vor intensifica planificarea acum, de urgență. Regatul Unit este pregătit să susțină acest lucru, cu oameni pe teren și avioane în aer, alături de alții.
     
  • Europa trebuie să facă partea grea, dar pentru a susține pacea pe continentul nostru și pentru a reuși acest efort trebuie să aibă o susținere puternică din partea SUA. Lucrăm cu SUA la acest aspect. Suntem de acord cu președintele Trump asupra nevoii urgente de a avea o pace durabilă. Acum trebuie să livrăm împreună.
     
  • În final, am convenit că liderii se vor întâlni din nou foarte curând pentru a menține ritmul acestor acțiuni și pentru a continua să lucrăm pentru planul comun. Suntem la o răscruce a istoriei astăzi. Nu este momentul pentru mai multă vorbăraie, este momentul să acționăm, momentul să conducem și să ne unim în jurul unui nou plan pentru o pace justă și durabilă.

UPDATE 19:17 Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că întâlnirea cu reprezentanții țărilor europene a fost una „foarte bună”, transmite The Guardian.

El a amintit că unele state au anunțat deja sporirea cheltuielilor în sectorul apărării și „am toate motivele să cred că vor urma mai multe anunțuri”

„Mai multe țări europene vor crește cheltuielile pentru apărare”, le-a spus Rutte reporterilor prezenți la Lancaster House din Londra.

Deși încă nu există un acord de pace, „trebuie să ne pregătim pentru acel moment și să ne asigurăm că țările europene sunt dispuse să ajute cu garanții de securitate”, a adăugat șeful NATO.

UPDATE 19:01 Europa trebuie să se înarmeze urgent, iar statelor UE trebuie să li se acorde spațiul fiscal pentru a putea să sporească nivelul cheltuielilor în sectorul apărării, a declarat președinta Comisiei Europene, duminică, după summitul de la Londra, potrivit Reuters.

Europa, a continuat Ursula von der Leyen, trebuie să arate Statelor Unite că este pregătită să apere democrația.

„Este de maximă importanță să intensificăm investițiile în apărare pentru o perioadă prelungită de timp”, a spus președinta Comisiei Europene.

UPDATE 18:31 Disputa dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski l-a avantajat doar pe Vladimir Putin, a declarat președintele finlandez Alex Stubb într-un interviu pentru BBC, înainte de a intra la discuțiile cu ceilalți lideri europeni.

„Cred că la finalul zilei a existat un singur câștigător al acelui schimb, care a fost Vladimir Putin. Conversațiile pe care le-am avut în ultimele 72 de ore au fost în principal să mergem înainte. Să vedem ce poate să facă diplomația. Și sunt destul de convins că întâlnirea pe care o avem astăzi aici, la Londra, ne va oferi pași mici înapoi spre masă”, a declarat liderul finlandez, citat de The Guardian.

UPDATE 17:41 Înainte de începerea summitului, secretarul general al NATO a postat un mesaj pe X și a spus că este foarte optimist în legătură cu discuțiile. Mark Rutte a enumerat trei puncte-cheie, primul fiind acela că „toți din Europa vor trebui să dea mai mult” pentru a sprijini Ucraina.

„Cu toții ne dorim un acord de pace”, a adăugat Rutte, menționând că eventualul acord trebuie să fie unul „care să dureze”.

„Pentru a menține NATO puternică, Europa va spori cheltuielile pentru apărare”, a mai declarat secretarul general Mark Rutte.

UPDATE 17:16 Cu ocazia discuțiilor de la Londra, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut și o întâlnire bilaterală cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, „pentru a dezvolta un plan comun de acțiune pentru încheierea războiului cu o pace justă și durabilă”.

„Nimeni în afară de Putin nu este interesat de continuarea războiului. Prin urmare, este important să menținem unitatea în jurul Ucrainei și să consolidăm poziția țării noastre în cooperare cu aliații noștri – țările din Europa și Statele Unite. Ucraina are nevoie de pace susținută de garanții solide de securitate”, a declarat președintele Zelenski într-o postare pe X.

UPDATE 17:09 Liderii europeni se confruntă cu „un moment unic pentru securitatea Europei”, a declarat premierul britanic Keir Starmer la deschiderea acestui summit.

UPDATE 17:07 Imaginile din încăperea în care se desfășoară summitul arată că Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, stă lângă liderul ucrainean Volodimir Zelenski.

UPDATE 16:36 Prim-ministrul Letoniei, Evika Silina, a descris discuția purtată cu premierul britanic Keir Starmer drept una „bună”.

„Este important ca statele baltice să fie implicate, consolidând în același timp legăturile transatlantice și făcând Europa mai sigură. Avem asigurări cu privire la angajamentul Aliaților față de Articolul 5 al NATO și apărarea Flancului Estic și că sprijinul acordat Ucrainei va continua. Suntem pe aceeași lungime de undă și în ceea ce privește faptul că Europa trebuie să facă mai mult pentru apărare”, a declarat premierul Silina.

UPDATE 16:05 În proximitatea locației în care se desfășoară summitul liderilor europeni are loc o mică manifestație pro-Ucraina. De altfel, președintele Volodimir Zelenski a fost aplaudat când a sosit la Lancaster House, cum s-a întâmplat și sâmbătă, când a ajuns la reședința premierului britanic din Downing Street 10.

UPDATE 15:39 Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a ajuns la Lancaster House din Londra pentru summitul organizat de premierul britanic cu liderii europeni. Keir Starmer l-a întâmpinat la intrare.

UPDATE 15:23 Keir Starmer le-a cerut scuze statelor baltice pentru că nu au fost invitate la eveniment, a anunțat principala consilieră a președintelui lituanian Gitanas Nauseda, potrivit The Guardian.

Premierul britanic a discutat cu liderii celor trei state baltice, dar faptul că nu au fost invitate la Londra a iscat controverse în regiune. Ca pondere din PIB, Estonia, Letonia și Lituania se numără printre principalele patru țări contributoare la sprijinirea Ucrainei, conform datelor oferite de Institutul din Kiel.

Asta Skaisgiryte, consilieră a președintelui lituanian, a dezvăluit că liderii țărilor baltice și-au exprimat nemulțumirea în cadrul discuției cu prim-ministrul Regatului Unit. Starmer, a spus ea pentru postul lituanian de radio RLT, a început discuția prezentând scuze și promițând că „data viitoare astfel de lucruri vor fi evitate”.

Consiliera președintelui lituanian a confirmat că la convorbire au luat parte și președinta letonă Evika Silina, și președintele eston Alar Karis.

UPDATE 15:14 O pace justă care să reziste trebuie să fie obiectivul în ceea ce privește Ucraina, iar sprijinul militar poate ajuta la atingerea obiectivului, a declarat premierul ceh Petr Fiala, duminică, înainte de a călători la Londra pentru summitul liderilor europeni, potrivit Reuters.

„Scopul pentru noi toți este o pace justă, o pace care se menține”, a afirmat liderul ceh.

„Trebuie, și mai mult, să ajutăm militar Ucraina și, în viitor, trebuie să facem Ucraina mai puternică din punct de vedere militar, pentru că numai asta va fi o garanție a păcii pe termen lung”, a mai spus el.

UPDATE 15:10 Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a părăsit reședința din Downing Street 10 după discuția bilaterală cu omologul său britanic, Keir Starmer, care între timp l-a întâmpinat pe președintele francez Emmanuel Macron, primul oaspete sosit pentru summitul liderilor europeni, potrivit The Guardian.

UPDATE 14:06 Keir Starmer a început discuția de dinainte de summit cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni afirmând că este „fantastic” că ea se află în Marea Britanie, scrie BBC.

Premierul italian i-a spus lui Starmer că ea crede că este „foarte, foarte important” să se evite riscul unei divizări în Occident. „Și de aceea cred că Marea Britanie și Italia pot juca un rol-cheie în construirea de punți”, adaugă ea.

De asemenea, Meloni a mai afirmat: „Suntem cu toţii foarte dedicaţi unui obiectiv pe care dorim cu toţii să îl atingem, şi anume o pace justă şi durabilă în Ucraina”.

UPDATE 13:40 Premierul Italiei, Giorgia Meloni a ajuns la Londra. Ea a fost întâmpinată de premierul britanic Keir Starmer la reședința sa din Downing Street. Cei doi lideri poartă discuții înainte de summit, scrie BBC.

BBC notează că Giorgia Meloni se află într-o poziție delicată având în vedere apropierea acesteia de administrația Trump.

Premierul italian nu s-a alăturat altor lideri europeni care și-au exprimat sprijinul pentru Zelenski după disputa cu Trump de vineri, de la Casa Albă.

UPDATE 13:36 Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj înainte de a ajunge la Londra. „În drum spre Londra pentru a sublinia sprijinul continuu al Europei pentru Ucraina, care poate duce la o pace justă și durabilă în Ucraina”, a scris ea într-o postare pe X.

„Calea către pace este puterea. Slăbiciunea generează mai mult război. Vom sprijini Ucraina, întreprinzând în același timp o creștere a apărării europene”, a adăugat Ursula von der Leyen.

UPDATE 13:14 Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, a declarat, înainte de sosirea la summit, că intenţionează să-i îndemne pe liderii europeni să consolideze flancul estic al NATO, potrivit BBC.

Va fi un adevărat test al intenţiilor şi capacităţilor fiecărui stat european de a a ave mai multe trupe europene prezente în Finlanda, în statele baltice şi în Polonia, la graniţa cu Rusia şi Belarus”, a spus premierul polonez înainte de a zbura spre Londra.

Tusk a mai spus că trebuie să fie clar: „Polonia este de partea Ucrainei, fără niciun dar”. De asemenea, el a afirmat că Europa ar trebui să lucreze în continuare la „cea mai strânsă alianţă posibilă” cu SUA, chiar dacă poziţia administraţiei americane „nu este la fel de directă ca a noastră” cu privire la războiul Ucraina-Rusia.

UPDATE 12:53 Înainte de începerea întrevederii liderilor europeni de la Londra, premierul britanic Keir Starmer a anunţat, duminică, că Marea Britanie, Franţa și Ucraina lucrează împreună la „un plan pentru a opri luptele” din țara condusă de Zelenski, potrivit BBC.

După schimburi de opinii cu preşedinţii american, ucrainean şi francez, „am convenit că Marea Britanie, împreună cu Franţa şi poate încă una sau două (ţări), vor colabora cu Ucraina la un plan de încetare a luptelor, iar apoi vom discuta acest plan cu SUA”, a declarat Keir Starmer într-un interviu acordat BBC duminică dimineață. „Cred că am făcut un pas în direcţia cea bună”, a mai spus premierul britanic.

Liderii Europei discută duminică, la Londra, despre răspunsul lor la demersurile lui Donald Trump privind războiul ruso-ucrainean, la trei zile după ce Keir Starmer a efectuat o vizită la Casa Albă.

Potrivit părții britanice, discuțiile se vor concentra „consolidarea poziției Ucrainei, inclusiv sprijinul militar continuu și presiunea economică sporită asupra Rusiei”, precum și pe „pașii următori în stabilirea unor garanții solide de securitate” pentru Ucraina.

La summit au fost invitați liderii din Franţa, Germania, Danemarca, Ţările de Jos, Norvegia, Polonia, Spania, Turcia, Finlanda, Suedia, Republica Cehă şi România, dar şi preşedinţii Consiliului European, Comisiei Europene şi Secretarului General al NATO.

Prezența președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, la întâlnirea de la Londra a fost confirmată sâmbătă de Administrația Prezidențială, care a anunțat și că evenimentul va avea loc la Lancaster House din Londra și va începe la 15:20, ora României.

Avertismentele lui Macron și Bolojan înainte de summit

Înainte de summitul de la Londra, președintele francez Emmanuel Macron a avertizat, într-un interviu pentru La Tribune, că Rusia lui Vladimir Putin este mai mult ca oricând o amenințare existențială pentru Europa.

„Există o Rusie supraînarmată și agresivă la frontierele noastre. Ea desfășoară acțiuni teroriste și campanii masive de dezinformare aici și în Europa”, a declarat președintele francez, sâmbătă, pentru săptămânalul francez La Tribune Dimanche.

Macron a subliniat că Rusia lui Vladimir Putin este mai mult ca oricând un pericol existențial pentru Europa. Dacă nimeni nu-l oprește pe liderul de la Kremlin, acesta „va continua cu siguranță cu Moldova și poate dincolo, în România”. „Așadar, să nu se înșele dușmanul. Este în joc securitatea noastră”, a continuat președintele francez.

Un avertisment asemănător cu cel al lui Macron a transmis și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, care a declarat sâmbătă, la Chișinău, că Ucraina riscă să devină doar „prima victimă” într-un conflict prelungit, în cazul în care nu se ajunge la o pace stabilă și durabilă.

Lideri europeni, întâlnire cu Trump la Casa Albă

Președintele SUA Donald Trump a fost vizitat la Casa Albă de mai mulți lideri europeni în aceeași săptămână.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost luni la Casa Albă pentru discuţii cu preşedintele american Donald Trump despre perspectivele de încheiere a războiului din Ucraina, în contextul unor diferenţe puternice de viziune.

Macron a încercat să-l convingă pe Trump să nu grăbească încheierea unui acord de pace în Ucraina cu orice preţ, în contextul negocierilor pe care SUA le poartă cu Rusia.

Cei doi șefi de stat au avut discuții, iar Macron a afirmat, la conferința comună cu Trump de după întrevedere, că ambii au dorința de a pune capăt conflictului din Ucraina. Președintele francez a vorbit, de asemenea, despre garanțiile de securitate care vor menține această pace pe termen lung, repetând afirmațiile lui Trump că dorește să fie un „actor pentru pace” în regiune.

Pacea „nu trebuie să însemne o capitulare a Ucrainei, sau o încetare a focului fără garanții”, adăugând: „Trebuie să permită suveranitatea Ucrainei și să permită Ucrainei să negocieze cu alte părți interesate cu privire la problemele care o afectează”, a mai spus Emmanuel Macron.

Joi, Donald Trump l-a primit în Biroul Oval pe Keir Starmer, venit într-o vizită oficială la Casa Albă. Și prim ministrul Marii Britanii a purtat cu președintele SUA discuții lîn care negocierile de pace în conflictul ruso-ucrainean au fost în prim-plan.

De asemenea, relația specială dintre cele două state a fost din nou menționată și cu posibile rezultate în domeniul neimpunerii de tarife vamale reciproce.

Cu toate acestea, referitor la Ucraina, cei doi lideri au părut să aibă viziuni diferite. Donald Trump a declarat joi că pacea la Kiev va veni „destul de curând” sau „deloc” și că „progresul spre pace” va continua atunci când președintele Volodimir Zelenski va veni la Casa Albă. Starmer a insistat asupra garanțiilor americane, dar președintele SUA nu a verbalizat niciun angajament de acest gen.

A urmat vineri întâlnirea lui Zekenski de la Casa Albă cu Donald Trump.

Dispută șoc între Trump și Zelenski

Donald Trump a dat asigurări joi că va semna vineri cu omologul său Volodimir Zelenski un acord privind exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei. Însă călătoria președintelui ucrainean la Washington a fost marcată de disputa pe care a avut-o cu Donald Trump și cu vicepreședintele SUA, JD Vance.

Delegația ucraineană a fost dată afară din Casa Albă după dialogul aprins din Biroul Oval, conferința de presă pe care urmau să o susțină cei doi șefi de stat a fost anulat, iar acordul privind minereurile ucrainene nu a mai fost semnat. De asemenea, potrivit The Washington Post, administrația Trump ia în considerare suspendarea transporturilor de echipamente militare către Ucraina în urma vizitei dezastruoase de vineri.

Disputa Trump-Zelenski a trimis unde de șoc în întreaga lume, iar liderii europeni și-au arătat sprijinul față de președintele ucrainean.

Președintele american i-ar fi reproșat lui Zelenski că nu e „recunoscător”, iar ulterior i-a spus că „nu este pregătit pentru pace” și că a avut un comportament „lipsit de respect” față de Statele Unite chiar în Biroul Oval.

Liderii Uniunii Europene Ursula von der Leyen, Antonio Costa și Roberta Metsola l-au asigurat pe Zelenski că nu este „niciodată singur”, iar Emmanuel Macron, cel care se văzuse recent cu Trump, a declarat că Rusia a fost „agresorul” în războiul din Ucraina.

Și viitorul cancelar din Germania, Friedrich Merz, l-a asigurat de sprijinul său pe Zelenski într-o postare pe X, în timp ce primul ministru italian, Giorgia Meloni, a cerut ca Statele Unite, Europa și aliații lor să se reunească într-un summit „fără întârziere”.

Au mai reacționat și primul ministru spaniol, Pedro Sanchez, care a spus că țara sa va fi lângă Ucraina sfâșiată de război, premierul olandez Dick Schoof, care a transmis că „sprijinul olandez pentru Ucraina rămâne necondiționat”, dar și premierul polonez Donald Tusk: „Prieteni ucraineni, nu sunteți singuri”.

Și România a reacționat printr-un mesaj transmis de Ilie Bolojan, care a transmis: „Securitatea Ucrainei este crucială pentru securitatea Europei. Trebuie să fim cu toții uniți pentru a lupta pentru valorile noastre, libertate și pace”.

Toate reacțiile liderilor europeni vin într-un context deja tensionat cu admnistrația Trump, care a exclus Europa și Ucraina de la masa negocierilor cu Rusia.

Criticile lui Trump și JD Vance la adresa Europei

Donald Trump a provocat un cutremur anunțând că dorește să negocieze singur pacea cu Vladimir Putin, repunându-l pe acesta în centrul tablei de șah, împrumutând din retorica sa și defăimându-l pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

Europenii s-au temut că această pace va însemna o capitulare pentru Kiev și va încuraja Rusia să dea noi lovituri de forță în țările vecine, inclusiv în țările membre ale UE, într-un moment în care Statele Unite încep să se dezangajeze.

De asemenea, admnistrația Trump a criticat Europa în mai multe ocazii. Trump a anunțat recent că produsele europene vor fi supuse „în curând” unor tarife vamale de 25%. Totodată, liderul de la Casa Albă și-a reiterat nemulțumirile față de Uniunea Europeană, afirmând că „nu acceptă mașinile [lor] sau produsele [lor] agricole”. „Ei profită de noi într-un mod diferit” față de Canada sau Mexic, a mai spus el.

„Iubesc țările Europei. Iubesc toate țările, sincer, toate (sunt) diferite. Însă UE a fost concepută pentru a înșela Statele Unite. Acesta a fost scopul și l-au atins. Dar acum eu sunt președinte”, a mai spus Trump, sugerând că țările europene ar putea fi tentate să riposteze, dar că „nu o vor face”.

„Mă tem că, în toată Europa, libertatea de exprimare este în regres”

Și vicepreședintele american JD Vance i-a şocat pe europeni în cursul Conferinţei internaţionale de la Munchen,  la jumătatea lunii februarie, exprimând opiniile partidelor populiste.

„Mă tem că, în toată Europa, libertatea de exprimare este în regres”, a declarat el atunci. Vance a mai spus că vrea să știe ce reprezintă Europa, „pentru ce vă apărați”. „Dacă alergați de frica propriilor votanți, America nu poate face nimic pentru voi și, de altfel, nici voi nu puteți face nimic pentru poporul american care m-a ales pe mine și l-a ales pe președintele Trump”, a mai afirmat el.

Tot la Munchen, JD Vance a menționat și anularea alegerilor prezidențiale din România. JD Vance a pornit discursul privind România printr-o referire la un fost comisar european care „a apărut recent la televizor și părea încântat că guvernul român tocmai a anulat un întreg scrutin”.

El a lansat noi critici la adresa autorităților române pentru decizia de a anula alegerile prezidențiale pe 20 februarie, într-un discurs susținut la un eveniment al conservatorilor americani. El a declarat atunci că în opinia administrației Trump, nu poți avea „valori comune” cu Washingtonul, o condiție pentru bune relații, „dacă anulezi alegerile pentru că nu îți place rezultatul”.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.