Pandemia a pus la pamant multe afaceri, iar pe cei saraci i-a saracit si mai mult. Cristina Spinu este unul dintre oamenii care in aceasta perioada s-a intrebat cum o mai duc altii si a decis sa se implice ca sa ii ajute. Anul trecut ea a inceput sa pregateasca de mancare pentru cateva persoane cu venituri mici. Acum peste 100 de oameni se bucura de cateva ori pe saptamana de o masa calda datorita ei. Cristina ne invata ca faptele cu adevarat mari se fac prin solidaritate si implicare.
“- Buna ziua!
- Buna ziua. Daca nu te vad...
- Nu-i nimic, ma simtiti.
- Aceasta este femeia care ne aduce produsele si noi pregatim.
- Multumesc frumos.”
Matusa Tamara din Domulgeni traieste la o margine de sat cu sotul sau. Ea - nevazatoare, el – fara un picior. Pentru ca viata i-a pus la grea incercare, batranii nu isi pot gati mancare in fiecare zi. Cristina Spinu are grija ca in fiecare zi de marti si vineri sa le aduca personal o punga cu bucate fierbinti.
“- Mancarea este buna?
- Mancarea este gustoasa. Nu va laud, chiar e gustoasa, asa imi place mancarea cum o faceti, mai ales borsul. E dupa gustul meu.”
Acum un an, Cristina a inceput sa pregateasca mancare pentru cei care nu intotdeauna au ce pune pe masa. Prepara bucatele acasa pentru 10 oameni, in propria bucatarie, iar bani pentru produse lua din bugetul familiei.
In aceasta vara insa, in zori de zi, am intalnit-o roind alaturi de cateva femei intr-o bucatarie din raionul Floresti.
Cristina SPINU, FONDATOAREA “FRIGIDER COMUNITAR”:“Aici, in satul Domulgeni, se pregatesc pranzuri calde gratuite pentru nevoiasi in cadrul Asociatiei Obstesti “Frigider Comunitar. Asociatia a fost deschisa in decembrie 2020. Dupa o emisiune la televiziune, doamna Rica de la Domulgeni m-a contactat si mi-a spus ca ar fi binevenit acest proiect si la ei.”
Acum, reuseste sa hraneasca peste 100 de persoane din orasele Chisinau si Floresti, dar si satele Domulgeni si Casunca. Dupa deschiderea organizatiei “Frigider Comunitar” insa, Cristina nu mai este singura. Are in echipa sa cateva bucatarese voluntare care o ajuta sa pregateasca pranzurile.
“Astazi am pregatit zeama de gaina, cu tocmagi de casa, avem hrisca cu sos de carne si un desert simplu, prajitura cu dulceata.”
Cei care sunt tintuiti la pat sau nu se pot deplasa prin sat primesc pranzurile acasa. Drumul pana la beneficiari este uneori anevoios.
Unii oameni ii doneaza produse alimentare, cativa agenti economici doneaza produse de igiena, iar daca e nevoie de bani, Cristina scoate din propriul buzunar. Fonduri pentru procurarea produselor alimentare asa si nu reuseste sa adune, recunoaste femeia, dar spune ca nu va lasa pe nimeni dintre cei pe care ii cunoaste sa indure foamea, asa cum i s-a intamplat chiar ei cu niste ani in urma.
Cristina SPINU, FONDATOAREA “FRIGIDER COMUNITAR”:“Am ramas insarcinata, fara serviciu, in concediu de maternitate, fara salariu. Faceam supa doar cu cartofi, nu aveam o bucatica de paine, imi era greu, nu pot sa vorbesc despre perioada asta.”
Atunci, in anii 2004-2006, Cristina si-a promis ca va incerca sa ajute cat mai multi oameni ajunsi in necaz.
Cristina SPINU, FONDATOAREA “FRIGIDER COMUNITAR:“Cand de la o vecina ceream un kilogram de cartofi sau ceva, nu-mi oferea. Am inteles ca daca acum se va apropia cineva de mine si eu voi refuza, ma voi simti foarte prost. Si incerc sa donez mancare.”
In timp ce discutam, am observat ca mancarea a fost repartizata in caserole, iar asta inseamna ca...
Iuliana MARANCIUC, REPORTER PRO TV:“In cateva minute, pranzurile calde pregatite in aceasta bucatarie din Domulgeni vor fi impartite beneficiarilor, care astazi se vor bucura de bucate calde pregatite cu multa dragoste.”
“Se apropie ora 12, la aceasta ora foarte organizat vin, ridica pranzurile.”
Si intr-adevar, la usa bucatariei s-au adunat deja cativa copii din familiile care beneficiaza de pranzurile calde.
“- Aici este si sampon, pasta de dinti, sapunel.
- Multumim tare mult, tare.”
Iar dupa ce isi incheie treaba la Domulgeni, Cristina, impreuna cu sotul sau, care o ajuta in aceasta cauza nobila, merg in satul Casunca. Acolo femeia verifica daca sunt suficiente produse alimentare si are intalniri cu beneficiarii.
“- Poftim.
- Multumesc frumos!”
Iar mancarea este pregatita de o femeie din sat, care are toata recunostinta localnicilor.
“- Intoarceti-va cu fata la camera!
- Multumim frumos.”