Călătoria continuă şi ne duce pe tărâmul tradiţiilor moldoveneşti. Admirăm portul tradițional, savurăm rețete de odinioară, ne minunăm de sărbători și punem în valoare tradițiile neamului nostru - VIDEO

Pentru moldoveni, tradițiile sunt o carte de vizită. Ospitalitatea începe tot cu un obicei, care încă se mai păstrează.

Axenia MAHU, MEMBRU AL ANSAMBLULUI RĂDENENII: "Când întâmpinăm oaseții cu pâine și sare, ce ne dă această tradiție? Noi ne deschidem casa, sufletul și căldura cu care îi primim, e ceva ce ne definește."

Cu sufletul deschis, așa se fac lucrurile frumoase. Suntem în satul Rădeni, aici unde fiecare sărbătoare este un adevărat spectacol, datorită localinicilor, dornici să păstreze obiceiurile moldovenești.

Vera GORE, MEMBRU AL ANSAMBLULUI RĂDENENII: "Trecutul este poarta spre viitor, această poartă vrem să fie mereu deschisă pentru toate generațiile care vin din urma noastră."

„Orice popor are obiceiuri, un tezaur folcloric care îl definește.”

Constantin TIHON, MEMBRU AL ANSAMBLULUI RĂDENENII: "Am avut puțin noroc să ne naștem cu ceva vremuri înainte, chiar dacă era complicat, dar se respecta de când eram mici. De sărbători, Paște, hramul cu joc în sat, toamna avem postul, apoi Cracin, colinda, Sfântul Vasile noi și acum le respectăm."

Dar, să le luăm pe rând și să începem cu o tradiție de final de sezon estival.

Valeria CAPRA, REPORTER PRO TV: "Rădenenii au pornit astăzi la ghilit, vremea este bună, iar zestrea gata de a fi împrospătată. S-au pregătit fețe de masă, fețe de pernă, dar și prosoape. După ce vor fi bine clătite, vor fi întinse pe iarbă pentru a se usca sub razele de soare."

Vera GORE, MEMBRU AL ANSAMBLULUI RĂDENENII: "Acest obicei se întampla vara, după seceriș, după ce era o pauză pentru femeile noastre. Ele își desfăceau lada cu zestre, scoteau tot ce aveau mai de preț și veneau mai multe. Se întovărășau, veneau la o fântână și își soreau tot ce aveau. Socializau, împrumutau una de la alta motivele de pe prosoape."

Ion STĂVILĂ, MEMBRU AL ANSAMBLULUI RĂDENENII: "E o amintire din copilărie, mătușa mea strângea prosoapele mergea la un șes și eu ajutam, e o nostalgie din anii trecuți pentru mine."

Tradițiile continuă și ajungem într-un cadru ceva mai misterios, în noaptea Sfântului Andrei, când se fac vrăji și farmece.

Multe și de toate se încearcă pentru ca fetele nemăritate să afle cum le va fi ursitul. Și tot atunci, tradițional se fură din gospodăriile unde sunt fete frumoase de măritat.

Luna decembrie începe cu o tradiție respectată cu strictețe de cei mici, care își lustruiesc papucii și îl așteaptă pe Moș Nicolae.

Sărbătorile și obiceiurile continuă în ajun de Crăciun, când toți gospodarii se pregătesc pentru magia acestei seri. Se impodobește bradul...

Se coace pâine, crăciunei și se pregătesc cele mai gustoase bucate moldovenești.
Adevărata poveste se întâmplă în ziua cea mare.

"Mergem la biserică, după colindăm pe la gospodării.
Satul este acel exemplu de zestre și valoare a unui popor."

Bucuria ia amploare în noaptea dintre ani, dar și de Sfântul Vasile.
În această zi cete de urători aduc belșug și voie bună pe la casele oamenilor.

Spectacolul urătorilor e completat cu dansul caprei și nu lipsesc măștile, care fac parte din tradițiile noastre de iarnă.

"E o mască pentru aruncarea spiritelor rele."

Atmosfera devine mai spirituală în perioada când totul in jur înverzește, iar natura se trezește. De Paște obiceiurile și tradițiile, transmise din strămoși, se păstrează cu sfințenie. În noaptea de Paște se merge la biserică, iar dimineața, în fiecare casă e lege, de la mic la mare, toți se spală pe față cu un ou roșu, unul alb și câțiva bănuți.

Axenia MAHU, MEMBRU AL ANSAMBLULUI RĂDENENII: "O lege a vieții cu care se învață copiii de mici, învață tradițiile.
Colinda, uratul, sfintele Paște, vopsirea ouălor, creșterea generației e despre asta."

Moldovenii țin la obicei și îl prețuiesc, mai ales că este o moștenire. La fel se întamplă și când vine vorba de portul tradițional, muzica și dansul molipsitor, în special horele.

"Mă simt mai tânăr, mai energic."

Gheorghe GÎRBU, CONDUCĂTOR ARTISTIC AL ANSAMBLULUI RĂDENENII: "Dacă nu noi, cei din cultură, ansamblul, cine mai poate promova muzica de odinioară.01.32- Moldova e tot pentru noi, nu lăsăm casa, am rămas acasă, cu toate greutățile din jur noi cântăm, ne distrăm. Viața e frumoasă, nu trebuie să o lăsăm să treacă pe alături."

Galina STĂVILĂ, MEMBRU AL ANSAMBLULUI RĂDENENII: "Moldoveanul fără tradiții nu e moldovean, întotdeauna ce am apucat de la bunei și străbunei vine din generație în generație și noi le păstrăm.
Ne pierdem ca neam dacă nu vom păstra tradițiile."

Avem tradiție, identitate și multă dragoste pentru această țară, spun unii moldoveni, deciși și încăpăţânați să păstreze obiceiul și să pună în valoare tot ce are mai bun și mai frumos de oferit Moldova.

Constantin TIHON, MEMBRU AL ANSAMBLULUI RĂDENENII: "Moldova aș compara-o cu părinții. Țara e foate importantă pentru mine, cum provenim de undeva avem o familie așa e și cu țara."

Galina STĂVILĂ, MEMBRU AL ANSAMBLULUI RĂDENENII: "E o țărișoară mică  dar pentru toți în suflet e o țară scumpă."

Vera GORE, MEMBRU AL ANSAMBLULUI RĂDENENII: "Am o țară mititică, cât un cuib de râdunică, această țară mică cu oameni cu inimă mare. Moldova suntem noi, sunt oamenii cei buni, care zi de zi prin muncă o fac mai frumoasă, mai prosperă."