Am cunoscut locuri pitorești, am trăit experiențe inedite și am valorificat tradiții, iar astăzi...deschidem lada din Casa Mare. Descoperim arta covorului popular moldovenesc, inclus în patrimoniul național și devenit unic în lume. Fir cu fir, aflăm de la oamenii pasionați de țesut cum e să dai culoare și viață ornamentelor și să fii promotorul unui meșteșug străbun.
Pornim să cunoaștem arta covorului moldovenesc și ajungem în satul Clișova Nouă, raionul Orhei. Pentru că anume aici...
„În fiecare casă de la Clișova, satul meu de baștină, se țesea.”
Pasiunea pentru meșteșug a adunat femeile din sat la Centrul de Artă Rustică. Aici, fir cu fir, se țese povestea covorului moldovenesc.
Fevronia ȘTIRBU, ȚESĂTOARE, CLIȘOVA NOUĂ, ORHEI: „Nici nu țin minte când m-am învățat a țese. M-am trezit în covor și sunt cu el până acum, la bătrânețe.”
Petrecându-și toată viața la stative și cu mâinile printre firele de lână, Fevronia Știrbu povestește cum și-a transformat munca într-o plăcere.
Dar, să le luăm pe rând și să trăim experiența fiecărui moment. Pentru început, mătușa Lidia ne învață să toarcem lâna.
Lidia TIHOR, LOCUITOARE CLIȘOVA NOUĂ, ORHEI: „M-am născut pe cuptor. Așa a fost la noi, din mamă, bunică și străbunică am țesut la stative.”
Următorul pas - vopsim firele de ață așa ca pe timpuri, cu plante.
Ecaterina POPESCU, MEȘTER POPULAR, CLIȘOVA NOUĂ, ORHEI: „De exemplu, frunza de mesteacăn dădea un galben frumos, coaja de ceapă – un galben ruginiu, coaja de nucă – negru. Punem aici lâna."
Vopsite și uscate, firele sunt întinse, sau cum se zice în popor...
Și așa, covorul nostru prinde contur, între bârnele de lemn, numite război.
Ecaterina POPESCU, MEȘTER POPULAR, CLIȘOVA NOUĂ, ORHEI: „În covorul nostru predomină floarea, frunza verde, ornamentul vegetal, ce poate fi mai frumos decât natura noastră.”
Aflăm de la meșterul popular, Ecaterina Popescu, despre ornamentele geometrice și vegetale, cele care fac deosebit și autentic covorul moldovenesc. Iar unul dintre cele mai îndrăgite motive este Pomul Vieții – simbol al creștinismului și, între timp, devenit brand de țară.
Și pentru că vorbim de continuitate, și copiii au întins urzeala...
„E important ca noi, copiii, să cunoaștem obiceiurile.”
„Bunica mea are foarte multe covoare, pe pereți, pe jos. Am vrut să mă învăț și eu.
Iar dintr-un simbol al bunăstării...
„Ele se dădeau prin testamente, se dăruiau la biserică, ca un cadou mare, se dăruiau tinerilor însurăței.”
...astăzi covoarele moldovenești sunt mai mult decât un dar și au devenit adevărate comori.
Natalia GÎNGA, REPORTER PRO TV: „Și stau la loc de cinste, în Casa Mare. Aici, de exemplu, pe perete avem scoarța, lădarul – așternut pe lada cu zestre, iar în acest colț avem păritarul și țolul moldovenesc.”
Pornim să le vedem pe toate, în splendoarea lor, la Mihăileni, Rîșcani, acolo unde an de an se organizează Festivalul Național al Covorului.
„Nu știu cum am putea altfel să arătăm tot ceea ce mâinile noastre pot face.”
„Venim cu drag, pentru că suntem promotorii tradițiilor și obiceiurilor noastre, iar covorul este patrimoniul nostru național.”
Vom mai reveni aici, să cunoaștem oamenii care fac ca tradițiile să rămână vii. Până atunci, pornim mai departe să țesem o altă poveste despre cele 25 de minuni ale Moldovei.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.