Ziua Nationala a Romaniei a fost stabilita pe data de 1 decembrie imediat dupa Revolutie, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Acelasi act normativ stabilea ca Ziua Nationala pe 1 decembrie este si o sarbatoare publica si zi libera pentru toti angajatii.

Marea Unire de la 1918 - Acea zi de 1 Decembrie care a devenit Zi Nationala pentru toti romanii

Pe 1 decembrie 1918 a fost convocata, la Alba Iulia, Adunarea Nationala a Romanilor, lucrarile finalizandu-se cu Hotararea de unire neconditionata a Transilvaniei cu Romania, votata in unanimitate. Acest act a avut loc dupa ce la data de 27 martie 1918 s-a decis unirea Basarabiei, iar pe 28 noiembrie 1918 organul reprezentativ al Bucovinei a votat si el unirea cu tara.

Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel in unanimitate unirea Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului cu Romania, dar cu pastrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate intre nationalitati si religii.

„Adunarea Nationala a poporului roman din Transilvania, Banat si partile ungurene a primit rezolutiunea prezentata prin Vasile Goldis in intregimea ei si astfel unirea acestei provincii romanesti cu tara mama este pentru toate veacurile decisa", anunta atunci Gheorghe Pop de Basesti, presedintele Marii Adunari.

La Alba Iulia, asa cum a fost si la Cernauti, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor romanilor din Austro-Ungaria. Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu National Roman, care este format din 200 de membri alesi si inca 50 cooptati.

In urmatoarea zi, Consiliul numeste un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care il are in frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifica Marea Unire de catre Guvernul Romaniei, iar declaratia de la Alba Iulia este inmanata regelui Ferdinand.

Regele promulga in aceeasi zi decretul de sanctionare a unirii (inclusiv a Basarabiei si Bucovinei). Un an mai tarziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul Romaniei voteaza legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crisanei, Maramuresului, Banatului, Bucovinei si Basarabiei cu Romania.

Recunoasterea internationala a unirii Bucovinei cu Romania s-a facut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate si Austria. Recunoasterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania s-a facut prin Tratatul de pace de la Trianon, incheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate si Asociate si Ungaria.

Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de Romania si pe de cealalta parte de Puterile Aliate (Franta, Marea Britanie, Italia si Japonia), care a avut ca scop recunoasterea unirii Romaniei cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat in vigoare pentru ca Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietica nu a recunoscut aceasta unire, iar actiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a facut parte dintr-un tratat intre cele doua din 1925.

Ziua Nationala a Romaniei a fost sarbatorita in trecut si pe 10 mai sau 23 august

Anterior, in perioada 1866 - 1947, Ziua Nationala a Romaniei a fost sarbatorita pe 10 mai, apoi, intre anii 1948 si 1989, pe 23 august.

Deoarece printul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus in data de 10 mai 1866 juramantul in fata adunarii reprezentative a Principatelor Romane Unite, aceasta a fost desemnata Ziua Nationala, fiind sarbatorita pana in 1947.

In 2015, Camera Deputatilor a decis ca 10 mai sa fie sarbatoare nationala, fiind ziua care marcheaza trei momente istorice - inceputul domniei lui Carol I, Independenta de stat si incoronarea primului rege al tarii.

Dupa abdicarea fortata a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputatilor a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populara Romana. Data de 23 august a fost decisa drept sarbatoare de stat, fiind cunoscuta ca ziua insurectiei armate antifasciste, inceputul revolutiei populare in Romania. Data facea referire la intoarcerea armelor impotriva Germaniei naziste si arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu in anul 1944.

Traditii si obiceiuri de 1 Decembrie

Ziua Nationala a Romaniei este marcata an de an prin evenimente patriotice, in special prin parade militare - cele mai celebre fiind cea de la Bucuresti de la Arcul de Triumf si cea de la Alba Iulia.

Totodata peste tot in tara au loc parade militare mai mici sau ceremonii de depuneri de coroane si jerbe de flori la monumentele eroilor.

In catedralele, bisericile si manastirile din tara este oficializata slujba specifica” Te Deum”, prin care sunt pomeniti eroii neamului romanesc care au luptat pentru Marea Unire de la 1918.

De 1 decembrie au loc si ceremonii organizate de scoli, desi in ultimii ani situatia creata de pandemia COVID au limitat mult aceste manifestatii. Deobicei in scoli si gradinite sunt organizate serbari, iar copii imbraca portul populari. Drapelul national este arborat in toate institutiile de stat din tara, dar si in casele romanilor patrioti. Multi au ajuns in ultimii ani s-si monteze simbolic un mic tricolor si pe masina.

Pe langa acestea, Ziua Nationala a Romaniei este marcata si ca o sarbatoare culinara care vine ca o deschidere a perioadei de Sarbatori de Iarna. Astfel, multi romani sarbatoresc pe 1 Decembrie cu un pahar cu vin, normal sau fieri, cu tuica fiarta, cu traditionalii mici sau cu fasole cu ciolan.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.