Alegerile pentru Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuze, programate pentru 21 iunie, ar putea fi amânate din nou, după ce Biroul teritorial al Cancelariei de Stat din Comrat a cerut anularea deciziilor adoptate pe 17 martie.
Documentul corespunzător a fost înaintat Adunării Populare. În acesta se menționează că deciziile privind formarea Comisiei Electorale Centrale, stabilirea datei alegerilor și organizarea desfășurării scrutinului „contravin Constituției Republicii Moldova”.
De asemenea, Cernev consideră că deputații și-au depășit atribuțiile.
Cancelaria de Stat acordă Adunării Populare a Găgăuziei 30 de zile pentru a analiza această contestație.
La 17 martie, deputații de la Comrat au aprobat data de 21 iunie pentru alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). În cadrul aceleași ședințe, deputații au aprobat și componența parțială a organului electoral, care va fi format din nouă membri: câte trei desemnați de Adunarea Populară, de Comitetul Executiv și de instanțele de judecată.
Criza electorală din Găgăuzia se prelungește de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, dar organizarea unui nou scrutin a fost amânată de mai multe ori. Inițial, alegerile erau programate pentru 16 noiembrie 2025, apoi reprogramate pentru 22 martie 2026, însă deciziile instanțelor privind completarea organului electoral au blocat procesul.
Blocajul este alimentat de diferențele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legea găgăuză folosește termenul de „Comisie Electorală Centrală”, Codul electoral național operează cu „Consiliu Electoral Central”, ceea ce a dus la declararea ilegale a mai multor decizii ale Adunării Populare și la menținerea incompletă a organului electoral.
Chișinăul susține armonizarea legislației și cere ca regulile de organizare a alegerilor în autonomie să fie aliniate cadrului național, în timp ce Comratul insistă asupra dreptului autonomiei de a-și constitui propriul organ electoral și de a desfășura alegeri conform statutului său special.
Tensiunile au crescut și după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională pentru a verifica constituționalitatea prevederilor legale privind aprobarea componenței organului electoral de către Adunarea Populară.