Intalnirea dintre Emmanuel Macron si Maia Sandu „a fost ca dragostea la prima vedere”, marturiseste un diplomat. In februarie 2021, cu un an inainte de inceperea razboiului din Ucraina, presedinta Republicii Moldova a fost primita la Palatul Elysee, unde niciunul dintre predecesorii sai nu a mai calcat din 1997, transmite g4media.ro.

Maia Sandu s-a mai intalnit dupa aceea cu seful statului francez inca de doua ori, in Franta apoi la Chisinau, capitala care nu a mai primit vizita unui presedinte francez de douazeci si patru de ani. Miercuri, 8 martie, secretarul de stat pentru afaceri europene, Laurence Boone, a facut, la randul sau, o vizita in Moldova.

In aceasta Zi Internationala a Drepturilor Femeii, Boone s-a intalnit cu omologii sai austrieci, bulgari, germani, lituanieni, suedezi si din Liechtenstein. Impreuna, acestia si-au exprimat sprijinul pentru Chisinau si au reafirmat apartenenta acestuia la familia europeana, intrucat Moldova, care imparte 1.000 de kilometri de granita cu Ucraina, spera sa adere la Uniunea Europeana.

Astazi, aceasta fosta republica sovietica de 2,6 milioane de locuitori, unde Rusia are relee importante si multiplica incercarile de destabilizare, ocupa un loc aparte pe tabla de sah geopolitica comunitara. „Ucraina urmatoare ar putea fi Moldova”, a afirmat ministrul rus de externe Serghei Lavrov in urma cu o luna, folosind o forma cunoscuta de retorica pentru a justifica o eventuala operatiune de rasturnare a puterii moldovenesti in beneficiul liderilor pro-rusi. „Este o amenintare care este luata foarte in serios”, confirma Laurence Boone. „Moldova este intr-o stare de pregatire pentru razboi”. In acest context, „trebuie sa impiedicam Moldova sa incline de partea Moscovei”, explica un diplomat european.

Dublarea bugetului apararii

Prin urmare, europenii isi inmultesc sprijinul. Au luat astfel 40 de milioane de euro de la facilitatea europeana pentru pace, ceea ce a permis Moldovei sa-si dubleze bugetul de aparare. Iar la finalul Consiliului European din 23 si 24 iunie 2022, cei Douazeci si sapte i-au acordat Chisinaului, in acelasi timp ca si Kievului, statutul de candidat la UE. De atunci, Maia Sandu a fost dornica sa arate Moscovei, si cu atat mai mult concetatenilor sai, ca acest pas nu este pur formal. Pentru a pastra lumina reflectoarelor asupra tarii sale, ea si-a sporit intalnirile cu omologii occidentali, cum ar fi la summitul de la Davos de la mijlocul lunii ianuarie.

In aceasta logica, Chisinaul a cerut sa gazduiasca, la 1 iunie, cea de-a doua intalnire a Comunitatii Politice Europene (EPC), convocata de Emmanuel Macron. „UE nu poate fi singurul mijloc de structurare a continentului”, explica el, pe 9 mai 2022, cand, in fata expansionismului Moscovei, Ucraina, Moldova si Georgia, la fel ca si Balcanii de Vest, bateau la usa UE.

Pe 6 octombrie 2022, la Praga, in ciuda scepticismului majoritatii partenerilor sai europeni si a ingrijorarii tarilor candidate la UE, care se temeau ca aceasta initiativa ar fi menita sa inlocuiasca extinderea, patruzeci si patru de lideri ai tarilor Vechiului Continent, inclusiv UE, Regatul Unit sau Turcia, s-au intalnit in capitala Cehiei pentru a lansa CPE. In afara de Rusia si Belarus, majoritatea vecinilor UE au fost invitati.

„Este Everest”

Pe 1 iunie, „EPC va transmite Moldovei un semnal de solidaritate, un semnal de sprijin pentru aspiratiile sale europene”, afirma ministrul de externe al Moldovei, Nicu Popescu. Cu aceasta ocazie, trei noi membri se vor alatura clubului: Andorra, Monaco si San Marino.

Maia Sandu mizeaza si pe prezenta presedintelui Volodimir Zelenski, care nu facuse calatoria la Praga. Mai ales ca mica republica gazduieste in prezent peste 100.000 de refugiati ucraineni, care reprezinta aproape 4% din populatia sa. Kievul poate multumi Moldovei si pentru ca a organizat coridoare pe teritoriul sau pentru transportul cerealelor din Ucraina catre restul lumii.

Pe 1 iunie, „EPC va transmite Moldovei un semnal de solidaritate, un semnal de sprijin pentru aspiratiile sale europene”, judeca ministrul Afacerilor Externe al Moldovei, Nicu Popescu. Cu aceasta ocazie, trei noi membri se vor alatura clubului: Andorra, Monaco si San Marino. Maia Sandu mizeaza si pe prezenta presedintelui Volodimir Zelenski, care nu facuse calatoria la Praga. Mai ales ca mica republica gazduieste in prezent peste 100.000 de refugiati ucraineni, care reprezinta aproape 4% din populatia sa. Kievul poate multumi si Moldovei pentru ca a organizat coridoare pe teritoriul sau pentru transportul cerealelor din Ucraina catre restul lumii.

Pe masura ce tara ei sufera o crestere fara precedent a preturilor la energie, Maia Sandu a insistat ca summitul CPE sa aiba loc in iunie, dupa sezonul rece. „Intalnirea va avea loc la Castelul Mimi, situat la aproximativ 30 de kilometri de oras, pentru a nu fi prea ostentativ pentru locuitorii din Chisinau”, a adaugat un diplomat european. Asta pentru preintampina criticile din partea opozitiei, adesea pro-ruse, care i-ar putea reprosa ca a cheltuit inutil banii contribuabililor. Presedintele Republicii Moldova se asteapta la rezultate concrete pentru tara sa – UE sa anunte o reducere a tarifelor de roaming pentru telefonie in Moldova si sa deschida acolo un centru de siguranta cibernetica. Parisul se gandeste, la randul sau, sa ofere programe de televiziune la cheie, deoarece canalele moldovenesti sunt adesea controlate de Rusia. Chisinaul si-ar dori sa fie asociat si cu achizitiile comune de gaze ale celor Douazeci si sapte.

„Problema geopolitica si de securitate”

In acelasi timp, europenii trebuie sa astepte tarile din Balcanii de Vest, care se afla de ani de zile in anticamera UE si se tem sa nu fie devansate de Kiev si Chisinau. Pe 1 iunie, se asteapta ca Franta sa anunte deschiderea in Muntenegru a unui centru de securitate pentru intreaga regiune. La Bruxelles se incearca sa se raspunda si unei solicitari a prim-ministrului albanez, care ar dori sa obtina ajutor pentru modernizarea universitatilor sale, cu scopul de a stopa plecarea tinerilor.

Un alt pas important asteapta Chisinaul: in octombrie, Comisia urmeaza sa recomande europenilor deschiderea negocierilor pentru aderarea Ucrainei si Moldovei la UE. Desigur, cele doua tari sunt departe de standardele comunitare, in special in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei, independenta justitiei sau dezvoltarea economica. Dar, in aceasta etapa, cei Douazeci si sapte stiu ca le va fi greu, din punct de vedere politic, sa nu urmeze acest sfat. „De mult timp, problema integrarii in UE a fost in primul rand una economica. Astazi, este si una geopolitica si de securitate”, conchide Laurence Boone.