Anual, in jur de 25 de mii de coroane funerare artificiale, de diferite forme, dimensiuni sau culori ajung din cimitirele din oras direct la gunoiste. Aceste aranjamente nu pot fi reciclate. Se decoloreaza, se rup in bucati, si pot ajunge in apa sau in sol fiind inca o sursa de poluare, spun ecologistii. Chiar si asa, pentru unii oameni, aceasta practica a devenit traditie, la care nu vor sa renunte. Desi pot opta pentru flori naturale, oamenii spun ca cele artificiale sunt mai accesibile la buzunar si rezista mai mult timp.  

La cimitirul Sfantul Lazar din capitala, aproape orice mormant este acoperit cu una sau mai multe coroane din plastic.

Aceste cregi din plastic decorate cu flori din textile ajung printre mormanele de gunoi la punctul de colectare a deseurilor de la Ghidighici.

Si nu pot fi reciclate...

Vladimir GARABA, ECOLOGIST: “Ani de zile, zece ani stau acolo,  se descompun lent, producand poluarea apelor, solului, aerului, alteori sunt arse partial pentru a scoate sarma.“

La intrarea in cimitir, magazinele stau in rand, afisand coroane care mai de care. Aceasta vanzatoare ne asigura ca aranjamentele nu sunt periculoase pentru mediu.

- “Asta e plastic, iar asta e material.

- Bine, dar in mare parte e plastic in aceasta coroana?

- Nu, mai mult hartie si material."

Coroanele de azi, erau pe vremuri un copac impodobit cu flori, fructe sau nuci, care il insoteste pe raposat pe tot parcursul ritualului de inmormantare. Acum, majoritatea oamenilor opteaza pentru aranjamentele din plastic, care sunt mai accesibile si rezista mai mult, fara a se gandi ca astfel, polueaza mediul.

” Traditia spune ca se tin 40 de zile.”

- “Florile sunt scumpe, nu oricine isi permite sa faca o coroana din flori naturale.  

- Oamenii nu vor schimba aceasta traditie.”

Administratia cimitirului spune ca are mari batai de cap din cauza acestor coroane.

Victor AVRAM, ADMINISTRATORUL CIMITIRULUI “SFANTUL LAZAR": “Le pare ca sunt primiti in cer mai bine, deci nu! Noi avem mari probleme. Sunt luate de vant, duse la alt sector, mormant. Nu stim unde sa le depozitam. Crestinii le aduc la bordura, mari probleme la separare.”

Potrivit directoarei intreprinderii municipale “Combinatul servicii funerare”, in medie, anual, la cimitirile din oras au loc 5000 de inhumari, la care sunt aduse minim 5 coroane, ceea ce inseamna ca in jur de 25 de mii de compozitii artificiale ajung la groapa de gunoi.  

Ludmila BOTAN, DIRECTOAREA INTREPRINDERII MUNICIPALE “COMBINATUL SERVICII FUNERARE”: “Noi am atras atentia prin diverse mesaje, chiar de fiecare data inainte de sarbatorile pascale. Uneori ele sunt si inflamabile, daca se lasa langa ele o lumanare aprinsa.”

Tamara Schiopu si-a inmormantat de curand mama. Femeia este impotriva plasticului si si-a rugat apropiatii sa nu aduca coroane sau flori artificiale.  

Tamara SCHIOPU, NUTRITIONIST: ”Am zis ca mama nu a poluat nimic in viata ei si nu voi lasa sa polueze mormantul in care o vom ingropa.  

- Cel mai mult m-a bucurat ca biserica, la care mergea mama s-au atasat de aceasta idee. Mi-au promis ca de acum vor promova aceasta valoare.”

- Aici efectul poate veni din doua parti, lumea sa nu le mai cumpere si atunci cei care le produc nu vor avea cumparatori, pe de alta partea legea cu referire la plastic ar trebui completata."

De la inceput de an autoritatile au interzis comercializarea plasticului, dar prevederea se refera doar la pungi si vesela din plastic, alte obiecte nefiind incluse.

Iulian RUSANOVSCHI, AVOCAT: “Este articolul 20 din legea comertului interior, e un articol dintr-o lege. In dependenta de grosimea pungilor, se interzice comercializarea farfuriilor, pahare si altor accesorii ale serviciilor de masa. La noi intotdeauna lucrurile se fac mai tarziu decat in statele europene.”

Am incercat sa luam legatura cu purtatorul de cuvant al guvernului, da si cu cei de la Agentia nationala pentru protectia Mediului, care sa ne spuna daca vor interveni, dar nimeni nu ne-a raspuns la telefon. Pana atunci, oamenii pot face schimbarea, inlocuind coroanele artificiale, cu flori naturale sau in ghivece, care apoi pot fi plantate in pamant.