Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) au fost stabilite pentru data de 21 iunie 2026. Decizia a fost aprobată de deputații de la Comrat în ședința din 17 martie.
Deși s-au făcut propuneri alternative, inclusiv din partea lui Grigori Kadin, care a sugerat 20 septembrie, majoritatea parlamentară a decis ca alegerile să aibă loc în iunie.
În cadrul aceleași ședințe, deputații au aprobat și componența parțială a organului electoral, care va fi format din nouă membri: câte trei desemnați de Adunarea Populară, de Comitetul Executiv și de instanțele de judecată. Până acum, au fost confirmați doar reprezentanții Adunării Populare și cei ai Comitetului Executiv – respectiv Fiodor Dobrov, Piotr Zlatov și Victor Bulgar. Reprezentanții instanțelor de judecată nu și-au fost încă numiți, aceștia fiind în curs de verificare de către Serviciul de Informații și Securitate, a declarat președintele interimar al APG, Nicolae Ormanji.
Însă problema denumirii organului electoral central nu a fost soluționată. Propunerea de a stabili un nume oficial a fost respinsă, după ce majoritatea deputaților prezenți s-au abținut de la vot, lăsând subiectul deschis pentru discuții viitoare.
Criza electorală din Găgăuzia se prelungește de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, dar organizarea unui nou scrutin a fost amânată de mai multe ori. Inițial, alegerile erau programate pentru 16 noiembrie 2025, apoi reprogramate pentru 22 martie 2026, însă deciziile instanțelor privind completarea organului electoral au blocat procesul.
Blocajul este alimentat de diferențele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legea găgăuză folosește termenul de „Comisie Electorală Centrală”, Codul electoral național operează cu „Consiliu Electoral Central”, ceea ce a dus la declararea ilegale a mai multor decizii ale Adunării Populare și la menținerea incompletă a organului electoral.
Chișinăul susține armonizarea legislației și cere ca regulile de organizare a alegerilor în autonomie să fie aliniate cadrului național, în timp ce Comratul insistă asupra dreptului autonomiei de a-și constitui propriul organ electoral și de a desfășura alegeri conform statutului său special.
Tensiunile au crescut și după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională pentru a verifica constituționalitatea prevederilor legale privind aprobarea componenței organului electoral de către Adunarea Populară.