În pofida interdicțiilor legale și apelurilor publice la neutralitate, Biserica Ortodoxă continuă să fie utilizată ca instrument de influență electorală în Republica Moldova. Potrivit unui nou raport al Misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie, cel puțin patru cazuri de implicare a cultelor religioase au fost documentate în campania electorală recentă.
Potrivit Promo-LEX, organizația subliniază că unele formațiuni politice și candidați independenți continuă să apeleze la imaginea Bisericii pentru a obține capital electoral, în ciuda sancțiunilor prevăzute de legislație. Conform Codului contravențional, utilizarea simbolurilor religioase în scop electoral poate fi sancționată cu amenzi de până la 20.000 de lei. Totodată, Codul electoral interzice finanțarea sau susținerea materială a competitorilor electorali de către cultele religioase, precum și folosirea imaginii acestora în materiale de agitație.
Printre cazurile semnalate se numără lansarea Blocului Electoral Patriotic în apropierea Mănăstirii Căpriana, unde imagini cu simbolurile religioase și electorale au fost distribuite pe rețelele sociale. De asemenea, candidatul independent Andrei Năstase a primit binecuvântarea unui preot la lansarea campaniei sale în Mândrești, Telenești — un gest considerat de Promo-LEX drept agitație electorală religioasă.
O altă situație raportată a implicat publicarea unor imagini cu Irina Vlah și Sergiu Butuc, candidați ai Blocului Patriotic, participând la o slujbă religioasă în Stoianovca, Cantemir, alături de mesaje despre „Biserica Moldovenească” și valorile tradiționale promovate de bloc.
În plus, Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, cunoscut pentru implicarea sa în campaniile electorale anterioare, a lansat recent un nou apel către credincioși să respingă valorile europene. Deși a fost sancționat cu o amendă de 3.500 de lei pentru o acțiune similară în 2024, acesta rămâne singurul cleric pedepsit în mod oficial.
Comisia Electorală Centrală a reiterat apelul către toate cultele religioase să se abțină de la implicarea în campanii politice, îndemnându-le să se concentreze pe misiunea spirituală. La rândul său, Mitropolia Moldovei, condusă de Mitropolitul Vladimir, a chemat enoriașii să participe la alegeri „în spirit de responsabilitate creștină”, subliniind totodată că slujitorii altarului trebuie să evite „jocurile politice” și „propaganda electorală”.
Istoricul implicării Bisericii în alegeri nu este nou. În scrutinul din 2024, Promo-LEX a identificat 14 cazuri de agitație electorală religioasă. Tot atunci, Serviciul de Informații și Securitate a raportat că aproximativ 500 de preoți și enoriași au participat la „pelerinaje” în Federația Rusă, cu scopul de a-i convinge să influențeze alegerile.
În 2016, Biserica Ortodoxă a fost acuzată de „intervenție agresivă” în alegerile prezidențiale. Curtea Constituțională a confirmat implicarea activă a unor clerici în promovarea electorală a unui candidat, utilizând un limbaj extremist, xenofob și sexist, și a emis o adresă Parlamentului pentru a lua măsuri suplimentare.
În ciuda cadrului legal existent, implicarea Bisericii în procesul electoral din Republica Moldova rămâne un fenomen prezent și greu de controlat. Promo-LEX subliniază că această practică afectează grav echitatea alegerilor și erodează principiul separației dintre stat și biserică.
„Rolul Bisericii ar trebui să se limiteze la educația morală și consolidarea coeziunii sociale, nu la influențarea preferințelor electorale ale enoriașilor”, conchide Promo-LEX.