In timp ce autoritatile de sanatate publica incearca sa descopere ce cauzeaza o crestere a cazurilor misterioase de hepatita in randul copiilor din intreaga lume, oamenii de stiinta gasesc deja posibile gauri in teoria lor de top.

Aproximativ 460 de cazuri de inflamatie hepatica inexplicabila au fost identificate in randul copiilor cu varsta de 16 ani si mai mici. Unsprezece copii au murit si un mic procent din cazuri au avut nevoie de un transplant de ficat, potrivit celor mai recente informatii de la Centrul European pentru Prevenirea si Controlul Bolilor.

Cate cazuri au fost identificate?

Organizatia Mondiala a Sanatatii a fost anuntata pentru prima data pe 5 aprilie despre 10 copii din Scotia cu hepatita neobisnuita si severa.

Pana in prezent, numarul total de cazuri raportate la nivel mondial este de aproximativ 460, inclusiv 176 in Regatul Unit la 10 mai si pana la 106 in tarile UE incepand cu 11 mai. Italia si Spania au inregistrat cele mai multe cazuri 35 si respectiv 22 de infectii.

In afara UE, au fost raportate pana acum 181 de cazuri, inclusiv 109 identificate in SUA, potrivit unui briefing de presa sustinut de Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor din SUA din 6 mai. Cazuri au fost gasite si in Indonezia, Argentina, Brazilia, Canada, Costa Rica, Israel, Japonia, Panama, teritoriile palestiniene, Serbia, Singapore si Coreea de Sud.

Dintre acestea, au fost 11 decese, cinci in Indonezia, unul in teritoriile palestiniene si cinci in Statele Unite, potrivit unui comunicat ECDC de miercuri.

Unsprezece copii au primit un transplant de ficat in Regatul Unit.

De ce aceste cazuri deruteaza medicii?

Hepatita este o inflamatie a ficatului. Cel mai frecvent este cauzata de virusi, dar poate rezulta si din expunerea la substante toxice si boli autoimune, de exemplu.

Ceea ce este neobisnuit la aceste cazuri este ceea ce nu a fost gasit: niciunul dintre virusii obisnuiti care provoaca hepatita virala acuta (virusurile hepatitei A, B, C, D, E) nu a fost detectat la niciunul dintre copii.

Care este ipoteza principala?

Un virus comun care provoaca in mod normal simptome usoare, asemanatoare racelii - si, in unele cazuri, gastroenterita - este cel mai important suspect.

Adenovirusul a fost identificat la 72 la suta din cei 126 de copii testati pana acum pentru el in Regatul Unit. In SUA, jumatate dintre cazuri au confirmat pana acum infectii cu adenovirus.

Cu cifre atat de mari, „este foarte dificil sa ignori asta”, a subliniat Will Irving, profesor de virologie la Universitatea din Nottingham.

Omul de stiinta al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Philippa Easterbrook, a confirmat teoria: „In prezent, ipotezele principale raman cele care implica adenovirus”, a spus ea.

Exista o serie de ipoteze posibile care implica virusul, potrivit celui mai recent raport al Agentiei pentru Securitate a Sanatatii din Marea Britanie. Acestea includ o reactie anormala la o infectie cu adenovirus din cauza lipsei de expunere in timpul pandemiei sau un val exceptional de mare de infectii care determina aparitia mai frecventa a simptomelor rare.

Infectiile cu adenovirus in Regatul Unit sunt mai mari decat in ​​mod normal in aceasta perioada a anului, arata raportul UKHSA.

Agentia analizeaza, de asemenea, un raspuns potential anormal la adenovirus in urma unui coronavirus sau a unei alte infectii virale, precum si posibilitatea ca aceasta sa fie o noua varianta a adenovirusului.

Pe de alta parte, unii experti au evidentiat o serie de defecte in aceasta ipoteza.

Farid Jalali, un gastroenterolog si hepatolog pentru adulti cu sediul in California, a subliniat ca adenovirusul de tip 41, care a fost identificat drept virusul cel mai frecvent gasit in randul copiilor, provoaca de obicei gastroenterita, nu hepatita. Alte tipuri de adenovirus pot provoca hepatita, dar de obicei numai la persoanele imunodeprimate, spre deosebire de copiii sanatosi.

In plus, „un criteriu de diagnostic de baza” al hepatitei cu adenovirus este „vederea virusului pe biopsia hepatica”, a spus el pentru POLITICO. Acesta nu a fost cazul niciunuia dintre copiii care au fost supusi unei analize a tesutului hepatic conform rapoartelor din SUA si Marea Britanie pana acum, a spus Jalali.

Virologul Isabella Eckerle, de la Centrul Geneva pentru Boli Virale Emergente, a exprimat ingrijorari similare.

„In mod normal, virusii care provoaca hepatita se gasesc masiv in sange”, a scris ea pe Twitter. Dar UKHSA raporteaza ca incarcaturile virale au fost foarte scazute, a adaugat ea.

Cu niveluri scazute de virus detectate in probele de sange, UKHSA nu a putut, de asemenea, sa efectueze o secventa completa a genomului pentru a afla daca aceasta este o varianta noua.

Erika Duffell, expert principal in hepatita la ECDC si responsabil tehnic pentru focar, a spus ca, desi o infectie cu adenovirus continua sa fie ipoteza principala, aceasta nu a fost in niciun caz rezolvata.

„Speram ca vom fi rezolvat pana acum”, a spus expertul ECDC.

Ea a subliniat detectarea adenovirusului de tip 41 in cazuri atat din SUA, cat si din Regatul Unit ca o dovada interesanta. Multi copii au prezentat, de asemenea, simptome gastrointestinale asociate in mod obisnuit cu acest tip. Lipsa virusului din probele de tesut a fost nedumerita, dar, pe de alta parte, infectiile cu adenovirus nu ii imbolnavesc atat de mult pe copiii cu sistem imunitar obisnuit, asa ca nu este clar la ce ar trebui sa se astepte, a explicat Duffel.

In unele cazuri, analiza a relevat si prezenta unui virus adeno-asociat, care se poate multiplica doar cu ajutorul unui alt virus, cel mai frecvent un adenovirus. Punand piesele impreuna, s-ar putea intampla ca combinatia de virusi sa provoace simptome neobisnuit de severe. Dar, a avertizat Duffel, aceasta a fost o teorie printre altele.

Adenovirusul „ar putea fi un hering rosu”, a avertizat expertul in hepatita.

Ar putea fi coronavirus?

Virologul Irving a subliniat ca, desi nimeni nu stie inca adevarata cauza a afectiunii, el crede ca este „mai mult decat o coincidenta ca vedem acest eveniment neobisnuit la doi ani dupa o pandemie”.

„Daca as fi o persoana care pariaza, as spune ca cred ca doua lucruri sunt probabil legate, dar in ce fel pandemia i-a facut pe acesti copii susceptibili de a face hepatita severa, asta din nou nu se stie”, a spus el.

UKHSA continua sa investigheze „rolul potential” al COVID-19, inclusiv o noua varianta, un sindrom post-infectie, care include un efect restrans Omicron si co-infectia cu adenovirus.

La OMS, Easterbrook a spus ca COVID-19 ca o co-infectie sau o infectie anterioara este inca un „consider important”.

Cand vom sti mai multe?

Autoritatile sanitare efectueaza multe teste pentru a-si restrange ipoteza, inclusiv generand date de control de caz pentru a stabili daca este normal sa se gaseasca niveluri ridicate de adenovirus in randul copiilor in acest moment.

„Ceea ce nu stim... este daca ai lua astazi 100 de copii care nu au hepatita severa si i-ai testa, in cati ai gasi acest virus?” spuse Irving. „Nu exista date privind controlul cazurilor in acest moment.”

Aceste date din Marea Britanie ar trebui sa ajunga saptamana viitoare, a spus Easterbrook de la OMS. Apoi, va permite autoritatilor sa compare rata detectabila de adenovirus la copiii cu boala hepatica cu ratele la alti copii internati.

Acest lucru ar trebui sa ajute la descifrarea daca infectiile cu adenovirus au fost incidentale sau cauzale, a spus ea.

In plus, din rapoartele publice inca lipsesc date suplimentare despre daca acesti copii au avut o infectie cu COVID in trecut.

Ce fac medicii pentru a trata copiii infectati?

Un lucru pe care medicii sunt dornici sa invete este cum sa trateze cel mai bine acesti pacienti.

Partajarea datelor privind tratamentul eficient este vitala, a sustinut Eckerle, deoarece starea acestor copii poate scadea foarte repede. Ea a subliniat ca tratamentele antivirale sunt eficiente numai daca virusul se reproduce in organism, in timp ce tratamentele care suprima sistemul imunitar, cum ar fi steroizii, ar putea fi potrivite pentru reactiile imune declansate de o infectie anterioara (necunoscuta).

Intre timp, la ce ar trebui sa aiba grija parintii?
Desi cazurile sunt extrem de rare, UKHSA a spus ca cel mai frecvent simptom al copiilor a fost o ingalbenire a pielii, numita icter, urmata de varsaturi.

Copiii au avut si alte simptome, inclusiv diaree, greata, dureri abdominale si scaune palide.

„Stim ca acesta poate fi un moment ingrijorator pentru parintii copiilor mici”, a spus Meera Chand, directorul de infectii clinice si emergente la agentie. Ea a subliniat insa ca probabilitatea ca un copil sa dezvolte hepatita este „extrem de scazuta”.

Parintii ar trebui sa fie atenti la semnele de hepatita, in special de icter, a spus ea, si sa-si contacteze medicul daca sunt ingrijorati. Ea a sfatuit masuri bune de igiena, inclusiv spalarea mainilor.

Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.