Republica Moldova se afla intr-o situatie economica dificila, cauzata de razboiul din Ucraina, situatie care ar putea fi usor speculata de fortele proruse din aceasta tara. In acest context, presedinta Republicii Moldova, Maia Sandu s-a aflat intr-o vizita oficiala in Romania, unde s-a intalnit cu presedintele Klaus Iohannis.

Despre toate subiectele fierbinti din Republica Moldova am discutat in cadrul interviului in exclusivitate pe care Maia Sandu l-a acordat HotNews.ro.

Pentru ca nu avem foarte mult timp la dispozitie, voi intra abrupt in subiectele discutiei de astazi si am sa incep cu temele reformei justitiei si a luptei impotriva coruptiei, care au constituit chiar pilonii de baza ai campaniei electorale a actualei guvernari. Cum merge reforma in justitie in acest moment in Republica Moldova?

Maia Sandu: Mi-as dori sa mearga mai repede si mai bine, dar sunt constienta ca un sistem care a fost corupt de-a lungul deceniilor nu poate fi reformat peste noapte. Si acum avem doua sarcini majore.

Pe de o parte, sa curatam sistemul de oameni corupti care au dat decizii ilegale, care au fost mana in mana cu planurile oligarhice, cu planurile criminale, judecatori si procurori care au inchis ochii la aceste ilegalitati, iar acest proces este unul de durata si pe de alta parte, trebuie sa avansam.

In pofida acestor probleme din sistem, trebuie sa avansam pe dosarele de coruptie mare, nu doar pe ele, dar interesul cetateanului, atentia cetateanului este in special pe aceste dosare de coruptie mare. Si nu este simplu.

Deci, pe de o parte, am inceput acest proces de evaluare externa extraordinara a judecatorilor si procurorilor. Am inceput cu candidatii pentru functiile de membri ai CSM si CSP (n.r- Consiliul Superior al Procurorilor). Avem o comisie formata din experti internationali si experti locali.

Puteti sa descrieti, va rog, cum functioneaza aceasta evaluare internationala a judecatorilor?

In situatia in care am vazut ca CSM-ul nu poate face ordine in sistemul judecatoresc si CSP-ul nu poate face ordine in sistemul procuraturii, atunci a trebuit sa recurgem la un element extern care sa fie si credibil. Am format o comisie care include si experti din afara tarii, delegati de catre Uniunea Europeana si alti parteneri de dezvoltare si experti din tara.

Aceasta comisie evalueaza potentialii candidati pentru urmatorul CSM si CSP, care vor fi alesi la Adunarea Generala a Judecatorilor si Adunarea Generala a Procurorilor. Dar vor putea candida doar cei care trec prin acest filtru si in special aceasta comisie evalueaza integritatea candidatilor.

Acesti oameni trebuie sa faca dovada provenientei legale a averilor. Prezinta declaratia de avere, apoi celelalte institutii ale statului, Autoritatea Nationala de Integritate, Centrul National Anticoruptie si alte institutii vin cu informatii pentru comisie si comisia incearca sa se descurce sa inteleaga cine este onest si cine are probleme de integritate.

Cei cu probleme de integritate nu vor putea candida pentru functia in Consiliul Superior al Magistraturii sau in Consiliul Superior al Procurorilor. Acesta este primul element, dupa care urmeaza sa trecem la Curtea Suprema de Justitie, la Procuratura Anticoruptie si la alte institutii importante unde va fi acelasi sistem, acelasi sistem de evaluare.

Este un proiect pilot, daca vreti sa vedem cum functioneaza pentru CSM si CSP acest proces de filtrare, de curatare si dupa aia o sa ajustam procesele, daca va fi cazul. Dar asta ne va lua ceva timp. E vorba de doi ani prin care, deci, in care trebuie sa sa curatam sistemul.

In acelasi timp trebuie sa avansam pe dosarele de coruptie mare. Nu se opreste justitia si asta inseamna ca in continuare avem judecatori care pot sa vanda deciziile de judecata.

Noi avem asemenea situatii. In continuare avem in sistem procurori care au alte interese decat sa sanctioneze coruptia, sa vina cu probe, sa faca dosarele dupa lege. Si aceste lucruri, evident, sunt complicate. Cetatenii asteapta rezultate, finalitate pe dosarele de coruptie, mai ales.

Ce se mai intampla cu fugarii din tara? Vor fi adusi in perioada urmatoare sa raspunda in fata legii?

Toata lumea intreaba acest lucru la toate intalnirile pe care le am cu cetatenii. Oamenii sunt suparati pe cei care au furat miliarde de euro din averea statului. Fugarii au fugit inainte de aceasta guvernare, au inteles ca noi suntem seriosi atunci cand vorbim despre combaterea coruptiei si ca nu vor putea face targuri cu noi. Acum ei se ascund in diferite tari.

Cu unele tari e mai usor sa colaboram, cu institutiile de drept din alte tari e mai greu. Nu avem raspunsuri foarte clare. In acelasi timp, acesti fugari sunt oameni foarte bogati, pentru ca au furat foarte mult si isi pot permite sa finanteze avocatii cei mai scumpi din lume.

Deci nu este simplu, procuratura noastra face pasi, dar nu poate deveni foarte puternica intr-o luna- doua acolo trebuie sa crestem capacitatile. Pe de alta parte, asa cum spuneam, acesti fugari au resurse ca sa poata sa se protejeze, dar asta, evident, nu ne opreste.

Noi vom insista si la nivelul conducerii tarilor unde se ascund acesti fugari, si la nivelul procuraturii, o sa cerem ca ei sa fie extradati si o sa insistam pe recuperarea averilor, pentru ca multi dintre ei si-au cumparat case de lux, au conturi in banci, in diferite tari.

„Tarifele la gaze au crescut de patru ori doar in ultimul an iar cetatenii nostri platesc un pret de doua ori mai mare decat pretul pe care il platesc cetatenii Romaniei”

Sa vorbim despre situatia economica grea in care se afla in acest moment in Republica Moldova. Inflatia a depasit 30%, pretul gazelor pe care il plateste cetateanul din Republica Moldova este dublu fata de cel din Romania, de exemplu. In primul rand, as vrea sa va intreb de ce plateste Moldova un pret atat de mare pentru gaze?

Republica Moldova a semnat un nou contract cu Gazprom in toamna anului trecut si l-a semnat intr-o situatie complicata, cu doua zile inainte de expirarea contractului precedent, Gazprom a zis ca nu mai este de acord sa semneze contractul pe care il negociasem pana atunci si a redeschis negocierile.

Aceasta se intampla in situatia in care preturile la gazele naturale au inceput sa creasca destul de mult si atunci guvernul a reusit sa negocieze o formula care in situatie normala ar fi fost buna, acceptabila.

Aceasta formula presupune un pret mai mic iarna si un pret mai mare vara tinand cont ca iarna consumam cele mai multe gaze. Repet, aceasta formula ar fi fost una potrivita daca nu aveam aceste cresteri anormale de de preturi pe piata internationala.

Cum pretul este legat de pretul pe piata, de fiecare data cand creste pretul pe piata, atunci creste si pretul pe care il platim noi Gazpromului. Nu vedem sfarsitul acestor evolutii nefericite pe piata gazelor.

Evident ca razboiul din Ucraina a complicat lucrurile si mai mult, respectiv din acest motiv am ajuns sa platim un pret foarte inalt. In cazul altor tari, banuiesc ca au contracte semnate anterior pe termen lung, fara ca aceste contracte sa aiba legatura directa cu pretul de piata.

Sa dam un exemplu concret, sa inteleaga si publicul din Romania, care poate nu e asa de familiarizat cu ce se intampla in Moldova: Cat trebuie sa plateasca pentru gaz un cetatean moldovean? In conditiile unui salariu mediu de acolo.

Bineinteles, depinde de consum. Depinde daca gazele naturale sunt folosite pentru incalzire sau daca exista alte surse de incalzire. Dar faptul ca tarifele au crescut de patru ori doar in ultimul an si faptul ca cetatenii nostri platesc un pret de doua ori mai mare decat pretul pe care il platesc cetatenii Romaniei, tinand cont de diferenta majora intre veniturile cetatenilor din tarile noastre, evident ca este o povara. Este foarte mare.

In iarna guvernul a venit cu compensatii pentru toata populatia. Atunci speranta era ca in primavara lucrurile se vor normaliza, preturile vor scadea. Din pacate, nu au scazut in aceasta vara au crescut.

Asta ne-a impiedicat sa facem rezerve, pentru ca la asa pret este foarte complicat pentru noi sa cumparam gaze. Si acum ne-am pomenit in situatia in care nu este clar daca va continua livrarea de gaze din Federatia Rusa.

Nu avem raspunsuri clare, nu exista predictibilitate, chiar daca avem un contract si nu am reusit sa gasim alternative, pentru ca toata lumea cauta gaze astazi, iar Republica Moldova, fiind un consumator mai mic, nu este neaparat foarte interesant pentru cei care vand gaze.

De asta sunt astazi aici, la Bucuresti, ca sa convenim niste solutii de urgenta in cazul in care scenariile cele mai proaste se vor adeveri.

Ce ar putea sa faca Romania in acest moment?

Noi suntem interesati sa semnam un contract pe termen lung pentru un anumit volum de gaze si discutam aceasta optiune. Adica Republica Moldova sa cumpere gazele din Romania. Asa este. Stim ca Romania va creste productia, deci volumele pe care le va produce vor creste in urmatorii ani si credem ca in acest context putem sa semnam un contract pe termen lung.

Ce ajutoare concrete in bani a primit Republica Moldova de la partenerii Occidentali

Ce alte lucruri ar mai putea face in acest moment Romania? Ce alte lucruri ati discutat ca ar putea face Romania pentru a ajuta Republica Moldova in situatia actuala, economica, complicata, in care se afla?

Sectorul energetic este cea mai mare problema a noastra si aici incercam sa substituim, in masura in care este posibil, consumul de gaz. Asta ar insemna sa putem procura pacura si am discutat si acest subiect cu autoritatile de la Bucuresti.

Altfel, evident, avem nevoie de resurse pentru a sustine paturile vulnerabile in aceasta iarna si acest subiect l-am formulat si la intrunirea partenerilor de dezvoltare care a avut loc aici, la Bucuresti, acum cateva saptamani pe platforma de sprijin pentru Republica Moldova, platforma initiata de catre Germania, Romania si Franta.

Si am facut solicitari acolo pentru ca sa putem sa cream acest fond de sustinere a vulnerabilitatii energetice.

A dat rezultate aceasta intalnire, a avut rezultate palpabile?

Mai multe promisiuni pe subiectul „sprijin bugetar pentru sustinerea cetatenilor in contextul acestei crize energetice”. Am obtinut o promisiune din partea Uniunii Europene de 70 milioane de euro, am obtinut o promisiune de la Guvernul Germaniei de 40 milioane de euro si de la Guvernul Romaniei 10 milioane de euro.

De asemenea, in acest an vom avea sprijin bugetar sub forma de credite din partea Poloniei, 20 milioane de euro care deja au ajuns in conturile ministerului si vom avea o transa de 15 milioane de euro din partea Frantei. Si discutam de inca un sprijin iarasi sub forma de credit din partea Frantei. Deci, cam astea sunt resursele pe care le-am obtinut pe aceasta platforma in vederea sustinerii bugetului.

Moldova a trebuit sa primeasca un numar foarte mare de refugiati din Ucraina. Un oficial roman spunea recent ca Moldova cheltuie in jur de un milion de euro pe zi pentru refugiatii ucraineni. Intrebarea este de unde aveti acesti bani? Ati primit sprijinul Uniunii Europene pentru refugiatii ucraineni? Cum stau lucrurile in acest moment?

Cheltuielile au fost mai mari in primele saptamani si luni atunci cand au inceput sa vina refugiatii. Ulterior au venit organizatiile Natiunilor Unite care au primit resurse ca sa ajute refugiatii si ele sunt cele care aloca anumite resurse pentru refugiati.

Noi suntem norocosi ca avem cetateni foarte generosi. 90% din refugiati stau in casele cetatenilor. O parte dintre ei primesc anumite ajutoare, nu foarte mari, dar primesc ajutoare iarasi de la ONU.

Dar aceste cheltuieli vor creste acum, in toamna pentru ca din cele 70 de mii, peste 77.000 de refugiati, mai mult de jumatate sunt copii si acum urmeaza sa organizam procesul de educatie.

Deci, acesti copii trebuie sa mearga la scoala si trebuie sa gasim resurse si metode prin care sa le putem asigura acces la educatie. De asemenea, sunt cheltuieli pe segmentul de sanatate. Discutam cu partenerii de dezvoltare sa vedem daca pot sa ne ajute sa acoperim cel putin o parte din aceste cheltuieli.

„Coruptii si fortele proruse au facut front comun, scopul lor fiind sa scape de aceasta guvernare”

Cum credeti ca va influenta evolutia razboiului din Ucraina? Ce tot se vorbeste despre o incercare, un atac al Rusiei in Odesa, in Nicolaev, cum credeti ca va influenta aceasta evolutie situatia din din Republica Moldova? Care sunt asteptarile dumneavoastra?

Exista mai multe tipuri de riscuri. Pe de o parte, cetatenii Republicii Moldova sunt deja foarte ingrijorati si unii dintre ei au plecat din tara la inceputul acestui razboi si orice miscare spre Odesa, orice miscare pe partea de sud a Ucrainei, din partea fortelor ruse, creste aceasta ingrijorare si chiar panica.

Dincolo de asta, daca se vor schimba lucrurile si daca rusii vor reusi sa inainteze pe partea de sud a Ucrainei, evident ca ne putem astepta la un flux mai mare de refugiati, in primul rand din Odesa, dar si din alte localitati si aceste lucruri evident vor, cum am spus, vor crea o anumita panica si pe teritoriul Republicii Moldova.

Pe de alta parte, fortele proruse, dar si toate aceste grupari criminale si corupte, pentru ca au facut un front comun si cu fortele proruse, scopul lor fiind sa scape de aceasta guvernare, sa opreasca procesele de reforma, sa opreasca reforma in justitie, in special, folosesc si vor folosi aceste situatii pentru a destabiliza situatia in tara si vedem deja anumite incercari in acest sens.

Puteti sa spuneti cum folosesc aceste forte situatia economica din acest moment pentru a crea aceasta destabilizare?

Pe de o parte, oamenii sunt ingrijorati si suparati intr-o anumita masura din cauza inflatiei mari, din cauza cresterii preturilor la resursele energetice si exista acest sentiment de revolta.

Pe de alta parte, aceste forte politice care sunt impotriva Republicii Moldova, impotriva independentei si impotriva parcursului european al Republicii Moldova, impotriva democratiei, modelului democratic de dezvoltare a tarii, evident ca incearca sa foloseasca nemultumirea cetatenilor pentru ca sa isi promoveze interesele si pentru ca sa destabilizeze situatia in tara.

Exista provocari? Va asteptati la provocari in Transnistria, in Gagauzia? Acestea sunt regiuni unde exista un procent important din populatie care este prorusa. Cum stau lucrurile acolo?

Au avut loc niste incidente in Transnistria. Pentru moment credem ca nu exista riscuri majore, dar asta nu inseamna ca situatia nu se poate schimba intr-o luna sau doua. Noi urmarim cu atentie ce se intampla, comunicam cu regimul de acolo, pentru a ne asigura ca nu se vor intreprinde actiuni care vor pune in pericol sanatatea si siguranta cetatenilor.

Exista anumite incercari de destabilizare si in Gagauzia din partea unor persoane si unor grupuri care noi credem ca lucreaza pentru interese straine. Evident ca e complicat, dar institutiile noastre incearca sa tina lucrurile la control, sa monitorizeze aceasta situatie si sa intervenim atunci cand este cazul.

Care ar fi miza? Ce s-ar putea dori acolo, in Gagauzia si in Transnistria? Alipirea la Rusia sau mai degraba crearea unei situatii complicate?

Declaratiile facute de regimul de la Tiraspol le-am auzit acum cateva zile. Am auzit si declaratii anti Republica Moldova din partea unor persoane in Gagauzia. Noi credem ca aceste persoane lucreaza pentru Rusia si sunt, ma rog, au un anumit rol acolo, dar in general nu credem ca exista un risc major si speram ca vom putea sa mentinem situatia stabila.

De aceea este foarte important ca sa avem o solutie pentru securitatea energetica a tarii. Este extrem de important acest plan in cazul in care nu reusim sa gasim alte alternative. Pentru ca nu este vorba doar despre rezolvarea problemei energetice, este vorba si despre mentinerea stabilitatii in Republica Moldova. Un lucru important pentru noi, pentru Romania si pentru Ucraina.

„Propaganda si dezinformarea au fost la ele acasa in Republica Moldova timp de decenii”

Ambasadorul Republicii Moldova in Romania spunea ca aproximativ 30% din populatia tarii este receptiva la mesajele care vin de la Moscova. De ce credeti ca se intampla acest lucru?

Propaganda si dezinformarea au fost la ele acasa in Republica Moldova timp de decenii si nu putem sa ne imaginam ca acum, dupa ce noi am veni cu niste masuri care sa limiteze influenta acestei propagande, oamenii isi vor schimba peste noapte modul de a vedea lucrurile.

Da, societatea e divizata. Vedem anumite schimbari. Dupa ce a inceput, dupa ce Rusia a inceput acest razboi impotriva Ucrainei, vedem anumite schimbari. Oamenii incep sa inteleaga cine e pentru pace si cine pentru dezvoltare si cine e pentru razboi. Dar efectele propagandei inca sunt acolo si ne vom mai confrunta cu ele o vreme.

Nu este usor sa lupti eficient cu propaganda. Acest lucru nu au reusit sa-l faca tari cu institutii mult mai puternice decat cele ale Republicii Moldova. Noi am ajustat cadrul legislativ, institutiile noastre au inceput sa puna in aplicare pe bune legile. Dar o sa mai dureze pana o sa devenim imuni, sper eu, intr-o zi, cu totii, la efectele propagandei si dezinformarii.

Ce isi doresc acesti oameni? Sunt cetateni ai Republici Moldova, ce-si doresc ei si actuala guvernare nu poate sa le ofere, astfel incat sunt atat de receptivi la ce vine din est, din Rusia?

Toti oamenii isi doresc bunastare, siguranta si pace. Doar ca mesajele care vin de acolo prezinta Ucraina sau NATO drept vinovate de acest razboi. Si acesti oameni care au ascultat toata viata aceste posturi de televiziune au mai mare incredere in aceasta sursa de informatie decat in ceea ce aud la presa, la televiziunile independente din Republica Moldova sau din Romania.

E complicat, pentru ca, da, noi am promis vremuri bune, dar nimeni nu a stiut ca va veni acest razboi si cu consecintele acestuia sau din cauza acestui razboi este mult mai greu sa reusim sa facem lucrurile pe care le-am promis.

Ne miscam pe reforma justitiei, incercam sa imbunatatim mediul de afaceri, dar este foarte greu sa atragem investitori in Republica Moldova atunci cand razboiul e la hotarul nostru. Resursele pe care le cheltuim pentru a plati gazele sunt resurse pe care am fi putut sa le investim in alte domenii, sa imbunatatim situatia in scoli, in gradinite.

Asta e realitatea. Este mai greu sa le explicam oamenilor de ce se intampla asa. Unii inteleg, unii nu inteleg, dar in principiu, toata lumea isi doreste acelasi lucru: sa traiasca intr-o tara libera, sa respectate de unitatea umana, sa aiba oportunitati economice. Nu cred ca cei care se uita inspre Moscova isi doresc altceva. Doar ca inteleg lucrurile altfel.

Ati avut un pachet legislativ, o lege sau chiar mai multe, prin care ati incercat sa limitati influenta mass-media care vine din Federatia Rusa in Republica Moldova? Cum functioneaza lucrurile?

Avem o lege in ceea ce priveste lupta cu propaganda si cu dezinformarea si avem Consiliul Audiovizualului pe care l-am reformat anul trecut cand am venit la putere, cand a fost ales in noul parlament. Si acum acest consiliu, cu capacitatile pe care le are, este adevarat ca trebuie sa crestem aceste capacitati, impune prevederile legii, asa incat toate institutiile media sa le respecte si incet-incet vedem rezultate.

Apropo de relatia cu Romania, credeti ca vom avea in viitorul apropiat un tren Bucuresti-Chisinau, apropo de cantecul de la Eurovizion, care sa nu faca atat de multe ore intre cele doua capitale?

Mi-as dori sa avem un tren rapid. Mi-as dori sa avem mai multe curse de zbor de la Chisinau la Bucuresti si invers. Depinde de noi si de Chisinau si de Bucuresti ca acest lucru sa aceste lucruri sa devina reale.

O ultima intrebare: cum vedeti in acest moment viitorul relatiilor dintre cele doua state, Republica Moldova si Romania?

Avem relatii excelente si sunt foarte recunoscatoare pentru sprijinul de care ne bucuram si, in special, vreau sa multumesc pentru ajutorul pe care l-am primit in acest proces de convingere a institutiilor europene si a statelor membre sa ne ofere statutul de tara candidata.

Este un lucru extraordinar pentru noi, chiar daca intelegem ca avem ca multi pasi de facut inainte si avem mult de lucru, dar este un semnal incurajator, mai ales in aceasta situatie dificila si avem un dialog foarte bun pe toate dimensiunile.

Speram foarte mult sa sa ne puteti ajuta si pe sectorul energetic, sa ne putem asigura securitatea energetica acum, in aceasta iarna si, evident, sa putem sa continuam conlucrarea pe toate domeniile si acolo unde construim poduri si pe investitiile in cultura si in educatie.

Si sper sa reusim sa avem puncte comune de control la hotar, ca sa putem sa ajungem mai repede de la Chisinau la Bucuresti si invers. Si va asteptam la Chisinau pentru ca, in pofida problemelor cu care ne confruntam, sunt lucruri interesante pe care le puteti descoperi in Republica Moldova.In pofida acestor probleme din sistem, trebuie sa avansam pe dosarele de coruptie mare, nu doar pe ele, dar interesul cetateanului, atentia cetateanului este in special pe aceste dosare de coruptie mare. Si nu este simplu.

Deci, pe de o parte, am inceput acest proces de evaluare externa extraordinara a judecatorilor si procurorilor. Am inceput cu candidatii pentru functiile de membri ai CSM si CSP (n.r- Consiliul Superior al Procurorilor). Avem o comisie formata din experti internationali si experti locali.

Puteti sa descrieti, va rog, cum functioneaza aceasta evaluare internationala a judecatorilor?

In situatia in care am vazut ca CSM-ul nu poate face ordine in sistemul judecatoresc si CSP-ul nu poate face ordine in sistemul procuraturii, atunci a trebuit sa recurgem la un element extern care sa fie si credibil. Am format o comisie care include si experti din afara tarii, delegati de catre Uniunea Europeana si alti parteneri de dezvoltare si experti din tara.

Aceasta comisie evalueaza potentialii candidati pentru urmatorul CSM si CSP, care vor fi alesi la Adunarea Generala a Judecatorilor si Adunarea Generala a Procurorilor. Dar vor putea candida doar cei care trec prin acest filtru si in special aceasta comisie evalueaza integritatea candidatilor.

Acesti oameni trebuie sa faca dovada provenientei legale a averilor. Prezinta declaratia de avere, apoi celelalte institutii ale statului, Autoritatea Nationala de Integritate, Centrul National Anticoruptie si alte institutii vin cu informatii pentru comisie si comisia incearca sa se descurce sa inteleaga cine este onest si cine are probleme de integritate.

Cei cu probleme de integritate nu vor putea candida pentru functia in Consiliul Superior al Magistraturii sau in Consiliul Superior al Procurorilor. Acesta este primul element, dupa care urmeaza sa trecem la Curtea Suprema de Justitie, la Procuratura Anticoruptie si la alte institutii importante unde va fi acelasi sistem, acelasi sistem de evaluare.

Este un proiect pilot, daca vreti sa vedem cum functioneaza pentru CSM si CSP acest proces de filtrare, de curatare si dupa aia o sa ajustam procesele, daca va fi cazul. Dar asta ne va lua ceva timp. E vorba de doi ani prin care, deci, in care trebuie sa sa curatam sistemul.

In acelasi timp trebuie sa avansam pe dosarele de coruptie mare. Nu se opreste justitia si asta inseamna ca in continuare avem judecatori care pot sa vanda deciziile de judecata.

Noi avem asemenea situatii. In continuare avem in sistem procurori care au alte interese decat sa sanctioneze coruptia, sa vina cu probe, sa faca dosarele dupa lege. Si aceste lucruri, evident, sunt complicate. Cetatenii asteapta rezultate, finalitate pe dosarele de coruptie, mai ales.

Ce se mai intampla cu fugarii din tara? Vor fi adusi in perioada urmatoare sa raspunda in fata legii?

Toata lumea intreaba acest lucru la toate intalnirile pe care le am cu cetatenii. Oamenii sunt suparati pe cei care au furat miliarde de euro din averea statului. Fugarii au fugit inainte de aceasta guvernare, au inteles ca noi suntem seriosi atunci cand vorbim despre combaterea coruptiei si ca nu vor putea face targuri cu noi. Acum ei se ascund in diferite tari.

Cu unele tari e mai usor sa colaboram, cu institutiile de drept din alte tari e mai greu. Nu avem raspunsuri foarte clare. In acelasi timp, acesti fugari sunt oameni foarte bogati, pentru ca au furat foarte mult si isi pot permite sa finanteze avocatii cei mai scumpi din lume.

Deci nu este simplu, procuratura noastra face pasi, dar nu poate deveni foarte puternica intr-o luna- doua acolo trebuie sa crestem capacitatile. Pe de alta parte, asa cum spuneam, acesti fugari au resurse ca sa poata sa se protejeze, dar asta, evident, nu ne opreste.

Noi vom insista si la nivelul conducerii tarilor unde se ascund acesti fugari, si la nivelul procuraturii, o sa cerem ca ei sa fie extradati si o sa insistam pe recuperarea averilor, pentru ca multi dintre ei si-au cumparat case de lux, au conturi in banci, in diferite tari.

„Tarifele la gaze au crescut de patru ori doar in ultimul an iar cetatenii nostri platesc un pret de doua ori mai mare decat pretul pe care il platesc cetatenii Romaniei”

Sa vorbim despre situatia economica grea in care se afla in acest moment in Republica Moldova. Inflatia a depasit 30%, pretul gazelor pe care il plateste cetateanul din Republica Moldova este dublu fata de cel din Romania, de exemplu. In primul rand, as vrea sa va intreb de ce plateste Moldova un pret atat de mare pentru gaze?

Republica Moldova a semnat un nou contract cu Gazprom in toamna anului trecut si l-a semnat intr-o situatie complicata, cu doua zile inainte de expirarea contractului precedent, Gazprom a zis ca nu mai este de acord sa semneze contractul pe care il negociasem pana atunci si a redeschis negocierile.

Aceasta se intampla in situatia in care preturile la gazele naturale au inceput sa creasca destul de mult si atunci guvernul a reusit sa negocieze o formula care in situatie normala ar fi fost buna, acceptabila.

Aceasta formula presupune un pret mai mic iarna si un pret mai mare vara tinand cont ca iarna consumam cele mai multe gaze. Repet, aceasta formula ar fi fost una potrivita daca nu aveam aceste cresteri anormale de de preturi pe piata internationala.

Cum pretul este legat de pretul pe piata, de fiecare data cand creste pretul pe piata, atunci creste si pretul pe care il platim noi Gazpromului. Nu vedem sfarsitul acestor evolutii nefericite pe piata gazelor.

Evident ca razboiul din Ucraina a complicat lucrurile si mai mult, respectiv din acest motiv am ajuns sa platim un pret foarte inalt. In cazul altor tari, banuiesc ca au contracte semnate anterior pe termen lung, fara ca aceste contracte sa aiba legatura directa cu pretul de piata.

Sa dam un exemplu concret, sa inteleaga si publicul din Romania, care poate nu e asa de familiarizat cu ce se intampla in Moldova: Cat trebuie sa plateasca pentru gaz un cetatean moldovean? In conditiile unui salariu mediu de acolo.

Bineinteles, depinde de consum. Depinde daca gazele naturale sunt folosite pentru incalzire sau daca exista alte surse de incalzire. Dar faptul ca tarifele au crescut de patru ori doar in ultimul an si faptul ca cetatenii nostri platesc un pret de doua ori mai mare decat pretul pe care il platesc cetatenii Romaniei, tinand cont de diferenta majora intre veniturile cetatenilor din tarile noastre, evident ca este o povara. Este foarte mare.

In iarna guvernul a venit cu compensatii pentru toata populatia. Atunci speranta era ca in primavara lucrurile se vor normaliza, preturile vor scadea. Din pacate, nu au scazut in aceasta vara au crescut.

Asta ne-a impiedicat sa facem rezerve, pentru ca la asa pret este foarte complicat pentru noi sa cumparam gaze. Si acum ne-am pomenit in situatia in care nu este clar daca va continua livrarea de gaze din Federatia Rusa.

Nu avem raspunsuri clare, nu exista predictibilitate, chiar daca avem un contract si nu am reusit sa gasim alternative, pentru ca toata lumea cauta gaze astazi, iar Republica Moldova, fiind un consumator mai mic, nu este neaparat foarte interesant pentru cei care vand gaze.

De asta sunt astazi aici, la Bucuresti, ca sa convenim niste solutii de urgenta in cazul in care scenariile cele mai proaste se vor adeveri.

Ce ar putea sa faca Romania in acest moment?

Noi suntem interesati sa semnam un contract pe termen lung pentru un anumit volum de gaze si discutam aceasta optiune. Adica Republica Moldova sa cumpere gazele din Romania. Asa este. Stim ca Romania va creste productia, deci volumele pe care le va produce vor creste in urmatorii ani si credem ca in acest context putem sa semnam un contract pe termen lung.

Ce ajutoare concrete in bani a primit Republica Moldova de la partenerii Occidentali

Ce alte lucruri ar mai putea face in acest moment Romania? Ce alte lucruri ati discutat ca ar putea face Romania pentru a ajuta Republica Moldova in situatia actuala, economica, complicata, in care se afla?

Sectorul energetic este cea mai mare problema a noastra si aici incercam sa substituim, in masura in care este posibil, consumul de gaz. Asta ar insemna sa putem procura pacura si am discutat si acest subiect cu autoritatile de la Bucuresti.

Altfel, evident, avem nevoie de resurse pentru a sustine paturile vulnerabile in aceasta iarna si acest subiect l-am formulat si la intrunirea partenerilor de dezvoltare care a avut loc aici, la Bucuresti, acum cateva saptamani pe platforma de sprijin pentru Republica Moldova, platforma initiata de catre Germania, Romania si Franta.

Si am facut solicitari acolo pentru ca sa putem sa cream acest fond de sustinere a vulnerabilitatii energetice.

A dat rezultate aceasta intalnire, a avut rezultate palpabile?

Mai multe promisiuni pe subiectul „sprijin bugetar pentru sustinerea cetatenilor in contextul acestei crize energetice”. Am obtinut o promisiune din partea Uniunii Europene de 70 milioane de euro, am obtinut o promisiune de la Guvernul Germaniei de 40 milioane de euro si de la Guvernul Romaniei 10 milioane de euro.

De asemenea, in acest an vom avea sprijin bugetar sub forma de credite din partea Poloniei, 20 milioane de euro care deja au ajuns in conturile ministerului si vom avea o transa de 15 milioane de euro din partea Frantei. Si discutam de inca un sprijin iarasi sub forma de credit din partea Frantei. Deci, cam astea sunt resursele pe care le-am obtinut pe aceasta platforma in vederea sustinerii bugetului.

Moldova a trebuit sa primeasca un numar foarte mare de refugiati din Ucraina. Un oficial roman spunea recent ca Moldova cheltuie in jur de un milion de euro pe zi pentru refugiatii ucraineni. Intrebarea este de unde aveti acesti bani? Ati primit sprijinul Uniunii Europene pentru refugiatii ucraineni? Cum stau lucrurile in acest moment?

Cheltuielile au fost mai mari in primele saptamani si luni atunci cand au inceput sa vina refugiatii. Ulterior au venit organizatiile Natiunilor Unite care au primit resurse ca sa ajute refugiatii si ele sunt cele care aloca anumite resurse pentru refugiati.

Noi suntem norocosi ca avem cetateni foarte generosi. 90% din refugiati stau in casele cetatenilor. O parte dintre ei primesc anumite ajutoare, nu foarte mari, dar primesc ajutoare iarasi de la ONU.

Dar aceste cheltuieli vor creste acum, in toamna pentru ca din cele 70 de mii, peste 77.000 de refugiati, mai mult de jumatate sunt copii si acum urmeaza sa organizam procesul de educatie.

Deci, acesti copii trebuie sa mearga la scoala si trebuie sa gasim resurse si metode prin care sa le putem asigura acces la educatie. De asemenea, sunt cheltuieli pe segmentul de sanatate. Discutam cu partenerii de dezvoltare sa vedem daca pot sa ne ajute sa acoperim cel putin o parte din aceste cheltuieli.

„Coruptii si fortele proruse au facut front comun, scopul lor fiind sa scape de aceasta guvernare”

Cum credeti ca va influenta evolutia razboiului din Ucraina? Ce tot se vorbeste despre o incercare, un atac al Rusiei in Odesa, in Nicolaev, cum credeti ca va influenta aceasta evolutie situatia din din Republica Moldova? Care sunt asteptarile dumneavoastra?

Exista mai multe tipuri de riscuri. Pe de o parte, cetatenii Republicii Moldova sunt deja foarte ingrijorati si unii dintre ei au plecat din tara la inceputul acestui razboi si orice miscare spre Odesa, orice miscare pe partea de sud a Ucrainei, din partea fortelor ruse, creste aceasta ingrijorare si chiar panica.

Dincolo de asta, daca se vor schimba lucrurile si daca rusii vor reusi sa inainteze pe partea de sud a Ucrainei, evident ca ne putem astepta la un flux mai mare de refugiati, in primul rand din Odesa, dar si din alte localitati si aceste lucruri evident vor, cum am spus, vor crea o anumita panica si pe teritoriul Republicii Moldova.

Pe de alta parte, fortele proruse, dar si toate aceste grupari criminale si corupte, pentru ca au facut un front comun si cu fortele proruse, scopul lor fiind sa scape de aceasta guvernare, sa opreasca procesele de reforma, sa opreasca reforma in justitie, in special, folosesc si vor folosi aceste situatii pentru a destabiliza situatia in tara si vedem deja anumite incercari in acest sens.

Puteti sa spuneti cum folosesc aceste forte situatia economica din acest moment pentru a crea aceasta destabilizare?

Pe de o parte, oamenii sunt ingrijorati si suparati intr-o anumita masura din cauza inflatiei mari, din cauza cresterii preturilor la resursele energetice si exista acest sentiment de revolta.

Pe de alta parte, aceste forte politice care sunt impotriva Republicii Moldova, impotriva independentei si impotriva parcursului european al Republicii Moldova, impotriva democratiei, modelului democratic de dezvoltare a tarii, evident ca incearca sa foloseasca nemultumirea cetatenilor pentru ca sa isi promoveze interesele si pentru ca sa destabilizeze situatia in tara.

Exista provocari? Va asteptati la provocari in Transnistria, in Gagauzia? Acestea sunt regiuni unde exista un procent important din populatie care este prorusa. Cum stau lucrurile acolo?

Au avut loc niste incidente in Transnistria. Pentru moment credem ca nu exista riscuri majore, dar asta nu inseamna ca situatia nu se poate schimba intr-o luna sau doua. Noi urmarim cu atentie ce se intampla, comunicam cu regimul de acolo, pentru a ne asigura ca nu se vor intreprinde actiuni care vor pune in pericol sanatatea si siguranta cetatenilor.

Exista anumite incercari de destabilizare si in Gagauzia din partea unor persoane si unor grupuri care noi credem ca lucreaza pentru interese straine. Evident ca e complicat, dar institutiile noastre incearca sa tina lucrurile la control, sa monitorizeze aceasta situatie si sa intervenim atunci cand este cazul.

Care ar fi miza? Ce s-ar putea dori acolo, in Gagauzia si in Transnistria? Alipirea la Rusia sau mai degraba crearea unei situatii complicate?

Declaratiile facute de regimul de la Tiraspol le-am auzit acum cateva zile. Am auzit si declaratii anti Republica Moldova din partea unor persoane in Gagauzia. Noi credem ca aceste persoane lucreaza pentru Rusia si sunt, ma rog, au un anumit rol acolo, dar in general nu credem ca exista un risc major si speram ca vom putea sa mentinem situatia stabila.

De aceea este foarte important ca sa avem o solutie pentru securitatea energetica a tarii. Este extrem de important acest plan in cazul in care nu reusim sa gasim alte alternative. Pentru ca nu este vorba doar despre rezolvarea problemei energetice, este vorba si despre mentinerea stabilitatii in Republica Moldova. Un lucru important pentru noi, pentru Romania si pentru Ucraina.

„Propaganda si dezinformarea au fost la ele acasa in Republica Moldova timp de decenii”

Ambasadorul Republicii Moldova in Romania spunea ca aproximativ 30% din populatia tarii este receptiva la mesajele care vin de la Moscova. De ce credeti ca se intampla acest lucru?

Propaganda si dezinformarea au fost la ele acasa in Republica Moldova timp de decenii si nu putem sa ne imaginam ca acum, dupa ce noi am veni cu niste masuri care sa limiteze influenta acestei propagande, oamenii isi vor schimba peste noapte modul de a vedea lucrurile.

Da, societatea e divizata. Vedem anumite schimbari. Dupa ce a inceput, dupa ce Rusia a inceput acest razboi impotriva Ucrainei, vedem anumite schimbari. Oamenii incep sa inteleaga cine e pentru pace si cine pentru dezvoltare si cine e pentru razboi. Dar efectele propagandei inca sunt acolo si ne vom mai confrunta cu ele o vreme.

Nu este usor sa lupti eficient cu propaganda. Acest lucru nu au reusit sa-l faca tari cu institutii mult mai puternice decat cele ale Republicii Moldova. Noi am ajustat cadrul legislativ, institutiile noastre au inceput sa puna in aplicare pe bune legile. Dar o sa mai dureze pana o sa devenim imuni, sper eu, intr-o zi, cu totii, la efectele propagandei si dezinformarii.

Ce isi doresc acesti oameni? Sunt cetateni ai Republici Moldova, ce-si doresc ei si actuala guvernare nu poate sa le ofere, astfel incat sunt atat de receptivi la ce vine din est, din Rusia?

Toti oamenii isi doresc bunastare, siguranta si pace. Doar ca mesajele care vin de acolo prezinta Ucraina sau NATO drept vinovate de acest razboi. Si acesti oameni care au ascultat toata viata aceste posturi de televiziune au mai mare incredere in aceasta sursa de informatie decat in ceea ce aud la presa, la televiziunile independente din Republica Moldova sau din Romania.

E complicat, pentru ca, da, noi am promis vremuri bune, dar nimeni nu a stiut ca va veni acest razboi si cu consecintele acestuia sau din cauza acestui razboi este mult mai greu sa reusim sa facem lucrurile pe care le-am promis.

Ne miscam pe reforma justitiei, incercam sa imbunatatim mediul de afaceri, dar este foarte greu sa atragem investitori in Republica Moldova atunci cand razboiul e la hotarul nostru. Resursele pe care le cheltuim pentru a plati gazele sunt resurse pe care am fi putut sa le investim in alte domenii, sa imbunatatim situatia in scoli, in gradinite.

Asta e realitatea. Este mai greu sa le explicam oamenilor de ce se intampla asa. Unii inteleg, unii nu inteleg, dar in principiu, toata lumea isi doreste acelasi lucru: sa traiasca intr-o tara libera, sa respectate de unitatea umana, sa aiba oportunitati economice. Nu cred ca cei care se uita inspre Moscova isi doresc altceva. Doar ca inteleg lucrurile altfel.

Ati avut un pachet legislativ, o lege sau chiar mai multe, prin care ati incercat sa limitati influenta mass-media care vine din Federatia Rusa in Republica Moldova? Cum functioneaza lucrurile?

Avem o lege in ceea ce priveste lupta cu propaganda si cu dezinformarea si avem Consiliul Audiovizualului pe care l-am reformat anul trecut cand am venit la putere, cand a fost ales in noul parlament. Si acum acest consiliu, cu capacitatile pe care le are, este adevarat ca trebuie sa crestem aceste capacitati, impune prevederile legii, asa incat toate institutiile media sa le respecte si incet-incet vedem rezultate.

Apropo de relatia cu Romania, credeti ca vom avea in viitorul apropiat un tren Bucuresti-Chisinau, apropo de cantecul de la Eurovizion, care sa nu faca atat de multe ore intre cele doua capitale?

Mi-as dori sa avem un tren rapid. Mi-as dori sa avem mai multe curse de zbor de la Chisinau la Bucuresti si invers. Depinde de noi si de Chisinau si de Bucuresti ca acest lucru sa aceste lucruri sa devina reale.

O ultima intrebare: cum vedeti in acest moment viitorul relatiilor dintre cele doua state, Republica Moldova si Romania?

Avem relatii excelente si sunt foarte recunoscatoare pentru sprijinul de care ne bucuram si, in special, vreau sa multumesc pentru ajutorul pe care l-am primit in acest proces de convingere a institutiilor europene si a statelor membre sa ne ofere statutul de tara candidata.

Este un lucru extraordinar pentru noi, chiar daca intelegem ca avem ca multi pasi de facut inainte si avem mult de lucru, dar este un semnal incurajator, mai ales in aceasta situatie dificila si avem un dialog foarte bun pe toate dimensiunile.

Speram foarte mult sa sa ne puteti ajuta si pe sectorul energetic, sa ne putem asigura securitatea energetica acum, in aceasta iarna si, evident, sa putem sa continuam conlucrarea pe toate domeniile si acolo unde construim poduri si pe investitiile in cultura si in educatie.

Si sper sa reusim sa avem puncte comune de control la hotar, ca sa putem sa ajungem mai repede de la Chisinau la Bucuresti si invers. Si va asteptam la Chisinau pentru ca, in pofida problemelor cu care ne confruntam, sunt lucruri interesante pe care le puteti descoperi in Republica Moldova.