Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, condus de prim-ministrul Dorin Recean, a refuzat acordarea aprobării prealabile pentru o investiție vizând uzina Topaz SA din Chișinău. Decizia, adoptată în ședința din 14 iulie curent, a fost motivată prin faptul că investiţia era pentru domeniul de activitate prevăzut de „producerea, exportul, reexportul, punerea în liberă circulație (importul) a armamentelor, a munițiilor și a echipamentelor militare, a produselor, a tehnologiilor și a serviciilor care pot fi utilizate la fabricarea și folosirea armelor nucleare, chimice, biologice și a rachetelor”, scrie rise.md.
Potrivit procesului-verbal al Consiliului, autoritățile nu au dezvăluit identitatea investitorului care a depus solicitarea, însă contextul general sugerează o posibilă legătură cu interese externe – în special rusești – având în vedere istoria și structura actuală de proprietate a uzinei Topaz.
Uzina din Chișinău, cu un teren de peste 3,5 hectare într-o zonă strategică a capitalei, a făcut parte din complexul militar-industrial sovietic, iar în prezent este controlată de corporația rusă ODK, parte a gigantului de stat Rostec, aflat sub sancțiuni internaționale. Potrivit estimărilor recente, valoarea terenului a crescut considerabil, fiind evaluată în 2021 la circa 145 milioane de lei și estimată acum la două-trei ori mai mult.
Decizia Consiliului intervine în contextul unui conflict intens în jurul controlului asupra întreprinderii. Conducerea actuală este contestată, iar Inna Linnic, care figurează oficial ca administratoare, a fost împiedicată să acceseze sediul companiei. Un consiliu de administrație susținut de persoane apropiate ODK a încercat să numească o nouă conducere, formată din Yuksel Maksim Onur și Oscar Vaisman, însă ASP a refuzat înregistrarea acestora, motivând că actele au fost depuse cu întârziere.
În paralel, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a suspendat dreptul de vot al ODK în cadrul adunărilor generale și a blocat posibilitatea modificării conducerii uzinei, în încercarea de a limita influența entităților ruse sancționate.
În spațiul public au fost vehiculate mai multe nume de potențiali pretendenți locali pentru preluarea uzinei, printre care:
Victor Slivinschi, proprietarul uzinei Hidropompa,
Arcadie Topalo, fondatorul rețelei Ultra,
Mircea Baciu, proprietarul rețelei Bomba.
Toți trei au negat implicarea, însă companii afiliate lui Mircea Baciu au fost direct implicate în procedura de insolvență declanșată împotriva Topaz în anul 2023.
Cazul subliniază rolul tot mai activ al autorităților în monitorizarea investițiilor cu implicații strategice, în special în contextul războiului din Ucraina și al presiunilor exercitate de Federația Rusă în regiune. Guvernul Republicii Moldova își afirmă astfel angajamentul de a proteja infrastructura critică și securitatea națională, inclusiv prin blocarea unor investiții aparent atractive din punct de vedere economic, dar problematice din perspectiva securității.