Creștinii ortodocși îl cinstesc astăzi pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, cunoscut în tradiția populară drept stăpân peste ploaie, grindină, tunete, fulgere și foc. Sărbătoarea este una dintre cele mai respectate în calendarul popular românesc, fiind asociată cu numeroase obiceiuri, superstiții și interdicții.
Conform credinței populare, Sfântul Ilie este trimis de Dumnezeu să pedepsească răul, lovind cu trăsnetul locurile unde s-ar ascunde diavolii. De aceea, oamenii obișnuiesc și astăzi să își facă semnul crucii când tună și fulgeră, crezând că „Sfântul Ilie trăsnește dracii”. O altă superstiție spune că cei care lucrează în această zi riscă să-și piardă recoltele, fiind pedepsiți de sfânt cu grindină.
Tradiții și obiceiuri păstrate din străbuni
În multe sate, în dimineața zilei de 2 august, femeile culeg plante de leac, în special busuioc, despre care se crede că dobândește puteri vindecătoare în această zi. Tot în această zi, apicultorii deschid stupii și duc faguri de miere la biserică pentru a fi binecuvântați, întrucât Sfântul Ilie este considerat patronul albinelor și al mierii.
Alt obicei vechi spune că fetele nemăritate se tăvăleau noaptea în cânepă, iar ceea ce visau le arăta cu cine se vor căsători – tânăr sau bătrân.
Pomana cu mere – simbolul vieții și al veșniciei
Un alt ritual important al sărbătorii este pomenirea morților, mai ales a copiilor. Oamenii dau de pomană mere, considerate fructe sacre, simbol al pomului vieții. În trecut, exista obiceiul ca până la Sf. Ilie să nu se mănânce mere, tradiție care se mai păstrează în unele zone, mai ales de către persoanele în vârstă.
Sărbătoare respectată cu strictețe în trecut
Deși în prezent multe dintre aceste tradiții se respectă doar în mediul rural, în trecut ziua de Sfântul Ilie era ținută cu sfințenie, uneori timp de trei zile.
În popor se mai spune că tunetul din ziua de Sf. Ilie poate seca miezul alunelor și nucilor, în timp ce ploaia este considerată un semn bun pentru agricultură.