Și-a dorit pe piața din Moldova un produs unic, de calitate și bio – lactate din lapte de capră. Un bărbat din raionul Sîngerei a pus pe roate o afacere de familie, care astăzi umple rafturile magazinelor cu lapte, brânză sau chiar iaurt din lapte de capră, calitatea cărora, recent, a fost recunoscută internațional. Până la acest succes a fost cale lungă, dar susținută de la bun început de proiectele Uniunii Europene, care au contribuit ca afacerea să prindă temelie.

„Unul dintre scopuri a fost să combin zootehnia, agricultura și turismul agricol.”

„Ideea a pornit de la dorința unui produs de calitate, pe care am dorit să îl pun pe masa consumatorului.”

Pe un picior de plai, pe-o gură de rai, coborau la vale ...cele 500 de capre de la ferma din Slobozia Măgura, raionul Sîngerei.

Viorel PRISACARI, ANTREPRENOR, SLOBOZIA-MĂGURA, SÎNGEREI: „Caprele sunt de rasă Saanen, ce provine din munții Alpi, Elveția. Este o rasă aclimatizată pe toate continentele și foarte bine s-a aclimatizat și la noi.”  

Viorel Prisacari spune că ideea de a iniția afacerea a venit acum 11 ani, ghidat de dorința de a aduce pe piața din Republica Moldova un produs unic și bio.

Viorel PRISACARI, ANTREPRENOR, SLOBOZIA-MĂGURA, SÎNGEREI:„Unul dintre factorii care m-a decis să mă apuc de această afacere, de ferma de caprine este beneficiul laptelui de capră. E cel mai apropiat lapte mamifer de cel uman. Laptele de capră, odată ajuns în stomac, în 20 de minute este deja digerat. Nu produce probleme cu lactoza. Principalul consumator al laptelui de capră sunt copiii.”

Iar astăzi, ferma lui Viorel Prisacari este cel mai mare producător de lapte de capră din țară.

Viorel PRISACARI, ANTREPRENOR: „La ziua de azi producem lapte de capră pasteriurizat, lapte integral, cașcaval, iaurt, caș dulce și brânză.”

Dar, să le luăm pe rând. Pentru a obține un produs calitativ, caprele lui Viorel Prisacari pășunează pe Dealurile Măgurii, o zonă pitorească, din raionul Sângerei.

Nicolae BELEȘ, CIOBAN: „Le paștem departe de oraș, la aer curat, cu apă curată și la iarbă verde.”

Apoi, caprele vin la muls. Nu toate, doar cele mulgătoare, care dau peste 200 de litri de lapte pe zi, cu o concentrație de grăsime de până la 5%.

Natalia GÎNGA, REPORTER PRO TV: „Până a ajunge în pahar, laptele de capră are un parcurs lung. Acum suntem în sala de muls, aici unde fiecare capră își are locul său, după care începe procesul de mulgere mecanizat. Datorita aparatului de muls, laptele obținut este mai calitativ dar și curat.”

Viorel PRISACARI, ANTREPRENOR: „Ne ușurează munca foarte mult. De regulă, am avea nevoie de 4 oameni ca să le mulgem, dar datorită aparatelor, sunt suficienți doi sau chiar un singur om.”  

Proaspăt muls, laptele de capră ajunge în secția de procesare, aflată pe teritoriul fermei.

Viorel PRISACARI, ANTREPRENOR: „Imediat după mulgere, laptele ajunge în tancul de răcire, unde se păstrează la o temperatură de +1,+2 grade. Aici este laptele muls în această dimineață.”

Iar lactatele obținute sunt păstrate în camera frigorifică. Tot aici se maturează și brânza, un produs local.

Viorel PRISACARI, ANTREPRENOR: „Brânza o facem după o rețetă tradițională. Se depozitează în aceste vase cu saramură, iar după 40 de zile se tranformă în brânza noastră autentică, moldovenească.”

Acum 3 săptămâni, lactatele din lapte de capră de la Slobozia Măgura au primit certificarea internațională ISO, privind calitatea produselor, iar acest lucru va permite exinderea și pe piața externă. Afacerea de familie a fost posibilă datorită contribuțiilor proprii, dar și a granturilor europene, în valoare totală de peste 2,5 milioane de lei.

Viorel PRISACARI, ANTREPRENOR: „Doar trebuie un plan bine chibzuit, pus la punct, analizat, de depus proiectul și atunci, neapărat vei obține surse externe pentru a porni afacerea și a o dezvolta.”

Din finanțare, Viorel Prisăcari a putut să construiască un adevărat complex agro-turistic: ferma propriu-zisă, zona de producere și ambalare, dar și să procure utilajele performante.

Viorel PRISACARI, ANTREPRENOR: „Pe cont propriu este foarte greu, iar utilajul e costisitor, respectiv e greu să te dezvolți și să obții ceva, dar ne ajută mult aceste granturi.”

Datorită afacerii, au fost valorificate resursele comunității și create locuri de muncă pentru locuitorii din sat. Efimia, de exemplu, lucrează la fermă de 8 ani.

Efimia GOLINAT, ANGAJATĂ SECȚIA DE PRODUCERE: „Peste hotare de pleci, este greu, deoarece rămân familiile și copiii acasă. În viitor, sperăm să se mărească afacerea, ca să fim și mai mulți lucrători. Va fi mai vesel și mai interesant.”

Acum, Viorel Prisacari își extinde afacerea și în domeniul turismului agricol, astfel că lângă ferma sa de capre s-a ridicat o pensiune cu 6 locuri de cazare, beci tradițional și o terasă unde se organizează ateliere tematice. Totodată, cu ajutorul finanțărilor europene, a fost înființat și Clusterul Turistic Dealurile Măgurii, care suține producătorii și prestatorii de servicii turistice din raioanele Sîngerei, Călărași, Ungheni și Fălești.

Viorel PRISACARI, ANTREPRENOR: „Ne oferă posibilitatea tuturor membrilor clasterului să facem schimb de turiști, facem oferte comune, pentru a diversifica ofertele, ca să fim mai atractivi și competitivi.”

„Vă așteptăm cu mare drag la ferma noastră!”