Legea prin care SIS-ul urma sa treaca in subordinea Parlamentului si care a fost votata in Parlament de PSRM si "Pentru Moldova" pe fundalul unui scandal a fost suspendata de Curtea Constitutionala. 

DECIZIA INTEGRALA PUBLICATA DE CC:
referitoare la solicitarea suspendarii actiunii Legii nr. 218 din 3 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative

Curtea Constitutionala, judecand in componenta:
dnei Domnica MANOLE, Presedinte,
dlui Nicolae ROSCA,
dnei Liuba SOVA,
dlui Serghei TURCAN,
dlui Vladimir TURCAN, judecatori,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Avand in vedere sesizarea inregistrata pe 4 decembrie 2020,
Examinand prima facie sesizarea mentionata,
Avand in vedere actele si lucrarile dosarului,
Deliberand in camera de consiliu,

C O N S T A T A:

1. La originea cauzei se afla o sesizare depusa la Curtea Constitutionala pe 4 decembrie 2020, in baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constitutie, 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constitutionala si 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdictiei constitutionale, de catre dl Sergiu Litvinenco, deputat in Parlamentul Republicii Moldova.

2. La sedinta Curtii din 7 decembrie 2020, dl judecator Vladimir Turcan i-a prezentat Plenului Curtii Constitutionale o cerere de abtinere de la examinarea cauzei. Analizand motivele invocate in cerere, Curtea Constitutionala a decis respingerea ei.

3. Curtea observa ca autorul sesizarii ii solicita Curtii sa verifice a priori constitutionalitatea Legii pentru modificarea unor acte normative (proiectul nr. 481 din 1 decembrie 2020), adoptata, conform autorului sesizarii, in doua lecturi pe data de 3 decembrie 2020, si invoca faptul ca nu cunoaste numarul legii adoptate.

4. Curtea retine ca prin scrisoarea nr. PCC-01/195a/576 din 4 decembrie 2020 i-a solicitat Parlamentului informatii despre adoptarea proiectului mentionat, informatii care la data examinarii sesizarii nu au fost prezentate. In acelasi timp, Curtea noteaza ca, avand in vedere informatia publicata pe site-ul oficial al Parlamentului (http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/5338/language/ro-RO/Default.aspx), proiectul nr. 481 din 1 decembrie 2020 a fost adoptat pe 3 decembrie 2020. El a devenit lege si i s-a atribuit numarul 218.

5. In jurisprudenta sa, Curtea a retinut ca actul adoptat de Parlament se bucura deja de statutul de „lege”, chiar daca inca nu a intrat in vigoare. In acest sens, Curtea a retinut ca, fiind sesizata, ea poate verifica constitutionalitatea unei legi atat inainte publicarii ei in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cat si dupa publicare (a se vedea HCC nr. 9 din 14 februarie 2014, § 40 si punctul 1 din dispozitiv; HCC nr. 24 din 8 octombrie 2020, § 15).

6. Astfel, in conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constitutie, controlul constitutionalitatii legilor, in prezenta cauza a Legii nr. 218 din 3 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative, tine de competenta Curtii Constitutionale.

7. In esenta, Legea contestata are ca efect excluderea competentei Presedintelui Republicii Moldova de a coordona activitatea Serviciului de Informatii si Securitate si de a numi conducerea Serviciului si stabileste ca activitatea Serviciului este supusa controlului parlamentar.

8. Autorul sesizarii ii solicita Curtii sa suspende actiunea Legii contestate in baza articolului 251 alin. (2) din Legea nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constitutionala, mentionand ca excluderea competentei Presedintelui Republicii Moldova de a coordona activitatea Serviciului de Informatii si Securitate nu a fost justificata in nota de argumentare. De asemenea, repozitionarea Serviciului in sistemul national de securitate ii afecteaza grav independenta si libertatea de a actiona in limitele competentelor institutionale. Autorul sesizarii mai mentioneaza ca Legea contestata genereaza riscul resubordonarii pe criterii politice a Serviciului de Informatii si Securitate si afecteaza grav suveranitatea si puterea de stat, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, democratia si pluralismul politic, separatia si colaborarea puterilor, precum si securitatea economica sau financiara a statului.

9. Curtea retine ca poate suspenda actiunea actelor normative prevazute la articolele 135 alin. (1) lit. a) din Constitutie, 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constitutionala si 4 alin. (1) lit. a) din Codul jurisdictiei constitutionale nr. 502 din 16 iunie 1995, sesizate in modul corespunzator la Curtea Constitutionala, care afecteaza sau se refera la domeniile stabilite la articolul 251 alin. (2) din Legea citata si articolul 71 alin. (2) din Codul mentionat.

10. Examinand prima facie sesizarea respectiva in partea ce tine de dispunerea suspendarii, Curtea observa, pe de o parte, ca in cazul in care actiunea Legii contestate nu va fi suspendata, aceasta ar putea fi pusa in aplicare si ar putea produce efecte, de exemplu, asupra desemnarii conducerii Serviciului de Informatii si Securitate. De asemenea, chiar daca, ipotetic, Curtea va constata neconstitutionalitatea Legii contestate, hotararea ei nu va influenta, sub aspect constitutional, mandatul, eventual, al noii conduceri a Serviciului (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 13 din 21 mai 2020, §§ 75-83). Pe de alta parte, Curtea noteaza ca, in cazul suspendarii actiunii Legii contestate, conducerea Serviciului de Informatii si Securitate nu va putea fi schimbata, eventual, in baza unei legi contestate in fata Curtii Constitutionale. Mai mult, suspendarea actiunii Legii contestate va putea elimina din discutie problema referitoare la mandatul conducerii Serviciului, conducere numita, eventual, in baza unei legi care poate fi declarata neconstitutionala.

11. In baza acestor rationamente, Curtea considera ca suspendarea Legii contestate are mai multe beneficii sub aspect constitutional in raport cu solutia nesuspendarii ei. Cu privire la domeniul afectat de Legea contestata, Curtea retine ca solutia suspendarii este necesara pentru a evita prejudiciile si consecintele negative iminente pentru ordinea constitutionala (a se vedea articolul 251 alin. (2) pct. 1) lit. h) din Legea cu privire la Curtea Constitutionala; articolul 71 alin. (2) pct. 1) lit. h) din Codul jurisdictiei constitutionale). Astfel, Curtea retine ca riscul eventualei schimbari a conducerii Serviciului de Informatii si Securitate in cazul nesuspendarii Legii contestate corespunde temeiurilor de suspendare referitoare la „eventualele prejudicii si consecinte negative iminente si ireparabile ale aplicarii Legii contestate” stabilite in jurisprudenta Curtii (a se vedea DCC nr. 36 din 24 martie 2020; DCC nr. 39 din 9 aprilie 2020; DCC nr. 42 din 30 aprilie 2020; DCC nr. 43 din 14 mai 2020 si DCC nr. 80 din 2 iulie 2020).

12. In acelasi timp, Curtea noteaza ca pentru a fi respectat principiul loialitatii constitutionale (a se vedea HCC nr. 7 din 18 mai 2013, § 49; HCC nr. 33 din 10 octombrie 2013, § 50; HCC nr. 30 din 8 decembrie 2015, § 43), in cazul contestarii unei legi pentru motive de neconstitutionalitate, Presedintele Republicii trebuie sa astepte hotararea Curtii Constitutionale si sa promulge legea doar daca constitutionalitatea ei a fost confirmata de catre Curte (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 9 din 14 februarie 2014, § 68; HCC nr. 12 din 7 mai 2020, § 88).

Din aceste considerente, in baza articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constitutie, articolului 251 din Legea cu privire la Curtea Constitutionala, articolelor 6, 71, 61 si 64 din Codul jurisdictiei constitutionale, Curtea Constitutionala

D E C I D E

1. Se admite cererea de suspendare a actiunii Legii nr. 218 din 3 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative depusa de domnul Sergiu Litvinenco, deputat in Parlamentul Republicii Moldova.

2. Se suspenda actiunea Legii nr. 218 din 3 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative, pana la solutionarea in fond a cauzei.

3. Prezenta decizie este definitiva, nu poate fi supusa niciunei cai de atac, intra in vigoare la data adoptarii si se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova.