Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o declarație oficială prin care condamnă acțiunile Federației Ruse care au dus la contaminarea transfrontalieră a fluviului Nistru, afectând grav aprovizionarea cu apă potabilă, mediul înconjurător și sănătatea publică.
Conform documentului, poluarea a fost provocată de atacul militar lansat de Rusia pe 7 martie 2026 asupra infrastructurii energetice din Ucraina, inclusiv asupra Complexului Hidroenergetic din Novodnestrovsk, situat în regiunea Cernăuți. În urma atacului, peste 1,5 tone de produse petroliere au fost deversate în fluviul Nistru, generând riscuri majore pentru sănătatea populației, biodiversitate și securitatea alimentării cu apă.
„Fluviul Nistru reprezintă principala sursă de apă potabilă a Republicii Moldova. Contaminarea sa este o consecință directă a agresiunii Federației Ruse, care cunoștea caracterul critic al infrastructurii vizate și efectele dezastruoase asupra mediului și oamenilor”, se arată în Declarația Parlamentului.
Parlamentul a solicitat autorităților să ia toate măsurile necesare pentru limitarea impactului poluării, inclusiv prin instalarea de baraje absorbante, utilizarea de materiale biodegradabile și reducerea debitului deversat din Ucraina. De asemenea, legislativul face apel către comunitatea internațională să exercite presiuni asupra Rusiei pentru încetarea atacurilor asupra infrastructurii critice ucrainene.
Declarația reafirmă sprijinul Republicii Moldova pentru suveranitatea și integritatea Ucrainei și mulțumește partenerilor externi, în special României și Uniunii Europene, pentru asistența acordată în gestionarea crizei și reducerea efectelor poluării.
În contextul grav al situației, Parlamentul a organizat audieri speciale, la care a participat și Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pentru a prezenta evoluția crizei ecologice, măsurile întreprinse și planurile pentru perioada post-criză.
Când a fost suspendată apa în raioanele de nord al țării?
Pe 15 martie, orașul Bălți a rămas din nou fără apă ca urmare a poluării râului Nistru. Pentru a asigura locuitorii, spitalele și grădinițele cu apă potabilă, autoritățile centrale, prin intermediul salvatorilor, carabinierilor și armatei, au trimis în oraș 25 de cisterne cu peste 100 de tone de apă tehnică și potabilă.
Ulterior și Soroca a rămas fără apă. Autoritățile locale au trecut atunci la soluții de rezervă și au curățat și pus în funcțiune 7 sonde arteziene, care însă nu au asigurat orașul cu apă pentru mult timp.
Când a început criza de pe Nistru?
Contaminarea râului Nistru cu substanțe poluante de origine petrolieră a avut loc în urma atacului militar al Federației Ruse asupra Complexului Hidroenergetic Nistrean din Ucraina, din 7 martie. Primele pete uleioase au fost observate pe 10 martie și surprinse de locuitorii din regiune, care au postat imagini pe rețele.
În acest context, Guvernul s-a convocat pe 15 martie într-o ședință specială și a instituit stare de alertă de mediu pe râul Nistru pentru 15 zile. Aceasta vizează raioanele situate în bazinul Nistrului - Drochia, Soroca, Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Chișinău dar și localitatățile din stânga Nistrului. Parțial regimul se extinde în raioanele Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni și altele.