Au fugit de război și s-au refugiat în Moldova, iar aici și-au construit viața de la zero și au dezvoltat o afacere. Vorbim despre o familie din Armenia, care a emigrat în anii 90 în Republica Moldova. În vremuri grele, pâinea e alimentul care salvează, spun ei, motiv pentru care au reușit să valorifice lavașul – pâinea tradițională armenească. Munca a fost continuă, iar efortul a început sa dea roade în ultimii cinci ani, când, datorită investițiilor UE, au achiziționat utilaj nou, iar produsul lor a ajuns nu doar pe rafturile magazinelor din Moldova, dar și de peste hotare.

Lavașul – faină, apă, sare. Pare și sună simplu, însă combinațiile fac diferența.

„E sănătos pentru organism, nu conține drojdie. Poate fi consumat cu produse din carne, supe, terci.”

„Din ele poți face chipsuri, nachos. Poți face plăcinte, pizza, lasagna.”

„Din lavaș se poate face tort.”

„Ca orice pâine, adaugi magiun își schimbă gustul. Adaugi carne, iar, sau dacă e vorba de conserve, zacusca din vânătă.”

Karen HOVHANNISYAN, PROPRIETARUL COMPANIEI: „În Moldova, e prima țară unde din lavaș s-au făcut plăcinte, învârtite și alte produse care au demonstrat că din acest produs se poate face orice.”

Karen Hovhannisyan conduce această afacere. Este originar din Armenia și s-a refugiat împreună cu părinții in Moldova, în anii 90, din cauza războiului din țara sa. Lavașul nu lipsea niciodată din casa lor și era pregătit de mama sa. În Moldova, acest aliment urma nu doar să-i hrănească, ci să-i întrețină.

Karen HOVHANNISYAN, PROPRIETARUL COMPANIEI: „Cum prepara ea, nimeni în lume nu o va face. Ințial am repartizat în restaurante, apoi au apărut localuri ce serveau kebab, des oamenii întrebau unde putem găsi lavaș ca să gătim cu el în condiții de casă.”

Anii au trecut și au reușit să închirieze un spațiu de 300 de metri pătrați, unde produceau lavaș. Totul însă era manual, iar munca și efortul - prea mare, așa că pentru a crește productivitatea soluția era clară, să automatizeze procesele.

„Am lăsat tot și m-am apucat să învăț tot procesul tehnologic. Azi am optimizat procesul până la 98 de procente. În ultimii șase ani, cel mai mult ne-au ajutat programele guvernamentale.”

Astăzi zona lor de producere are peste 1000 de metri pătrați și a fost modernizată și dotată cu ajutorul granturilor europene, oferite prin intermediul ODA, de 250 de mii de euro, dar și a programului guvernamental 373.

Nicolae BLIUB, DIRECTOR COMERCIAL: „Totul începe de la malaxarea aluatului, merge producere, coacere, ambalarea și ajunge în depozitul de păstrare.”

Nicolae BLIUB, DIRECTOR COMERCIAL: „Acesta e un utilaj nou. Se formează bilele după greutatea necesară. Aluatul se odihnește, apoi se formează produsul și se coace.
La el este nevoie de cinci oameni ca să aibă o productivitate pe oră de 6000 de bucăți.”

Vladislava ȘIȘINCA, ANGAJATĂ: „După cum vedeți acest aparat face tot. Le numără, noi doar le aranjăm. Foarte important e tehnologul și oamenii care au grijă de utilaj.”

De mare folos e linia de ambalare și etichetare.

Ana RĂILEANU, ANGAJATĂ: „Avem mai multe comenzi, mai mulți oameni care vor să lucreze.”

Ludmila STEPANIUC, ANGAJATĂ: „Datorită utilajelor ne e mai ușor să împachetăm. E cel mai bun din țară, în primul rând avem mulți ani în spate, mai bine de 20 de ani.”

Și, datorită utilajelor achiziționate din fonduri UE, și-au putut lărgi lista de produse, de la lavaș clasic, la cel cu spanac, cașcaval sau cărbune. De asemenea au introdus și tortilla. În jur de 30 de angajați sunt implicați în procesul de producere.

„Am încredere în calitate.”

Alexandr GRAMOFONOV, ANGAJAT: „Sunt operator pentru aceste aparate și am grijă de linia de producere.
Calitatea produselor e mai bună, avem certificări europene.”

De-a lungul anilor au dat dovadă de perseverență, iar asta le-a adus încredere din partea altor companii, care au preluat produsul și au pus un alt logo pe ambalajul lor.

Karen HOVHANNISYAN, PROPRIETARUL COMPANIEI: ”Una e să faci ceva pentru familia ta, iar alta să faci ceva pentru familia ta mai mare. Pentru familia ta moldovenească, să le împărtășești pâinea ta tradițională.”

Tot cu ajutorul granturilor europene, compania a reușit să instaleze panouri fotovoltaice și să facă economii.

Valeria CAPRA, REPORTER PRO TV: „În anul 2023 compania a reușit să acceseze un grant prin intermediul ODA, ce le-a permis instalarea panourilor fotovoltaice. Dacă înainte suma facturii la lumină era de 100 de mii de lei, investiția a înjumătățit-o, iar economiile au fost direcționate către salariile angajaților și dezvoltarea afacerii.”

Lavașul produs de ei a ajuns în sute de magazine de la noi, dar și în unele din România și Bulgaria.

Nicolae BLIUB, DIRECTOR COMERCIAL: „Este foarte important când produci să o faci cu inimă pentru că obții totul.
 Când ajunge pe raftul magazinelor, te uiți la produsul tău și zici, da asta eu am făcut.”

Vor să fie eligibili pentru piața UE, iar datorită suportului european accesat, știu că sunt pe calea corectă.

Karen HOVHANNISYAN, PROPRIETARUL COMPANIEI: „Problema producătorilor e că se opresc și nu vor să se dezvolte. Să primească informația oferită de autorități. E simplu, corect, convenabil și ajută.
Trebuie să studiezi, să te informezi, nimic nu e complicat și totul e virtual.”