Actualul președinte al Curții Constituționale, Domnica Manole, și fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, au fost numiți judecători ai Înaltei Curți. Decizia a fost luată la ședința Guvernului de astăzi. În același timp, și membrii Consiliului Superior al Magistraturii au aprobat candidatura din partea instituției. Este vorba de magistratul Ion Malanciuc, care a activat anterior pentru o perioadă scurtă la Curtea Supremă de Justiție. Organizațiile societății civile critică modul în care Guvernul a numit noii judecători la CC și solicită, printre altele, interviuri publice ale candidaților.

„Propunem numirea Domnica Manole în funcția de judecător la Curtea Constituțională pe un termen de șase ani, începând cu data de 17 august 2025.
- Rog susținere stimați colegi. În context vreau să remarc cariera de peste 20 de ani a doamnei Manole, o carieră care a demonstrat profesionalism.”

Tot în ședința de astăzi, și Sergiu Litvinenco, fostul ministru al justiției în guvernul Gavrilița, a fost numit în funcția de judecător la CC.

Dorin RECEAN, PRIM-MINISTRUL REPUBLICII MOLDOVA: „Domnul ministru Litvinenco a inițiat și a conceput în esență cea mai dificilă reformă pentru RM, anume cea a justiției și anume Litvinenco a oferi tinstrumentele necesare pentru curățarea justiției.”

Tot azi și membrii Consiliului Superior al Magistraturii au numit pretendentul din partea instituției.

„Se desemnează domnul Ion Malanciuc în funcția de judecător la CC.
- Pe 30 decembrie 2011 am început activitatea de judecător.
- Experiența mea profesională mă face să cred că aceste circumstanțe și anume provocările existente mă fac eligibil și mă încredințează să acced în funcția de judecător și să încerc să contribui la consolidarea autorității.”

Ion Malanciuc a fost unicul candidat înscris în concursul CSM pentru funcția de judecător la CC. Malanciuc a activat anterior la Curtea Supremă de Justiție, fiind transferat de la Judecătoria Criuleni. 

Între timp, organizațiile societății civile critică modul în care Guvernul a numit noii judecători de la Curtea Constituțională.

Ilie CHIRTOACĂ, PREȘEDINTELE CRJM: „Autoritățile noastre au solicitat un aviz de la Comisia de la Veneția atunci când pregăteau proiectul noii legi cu privire la Curtea Constituțională. Acel aviz din martie 2025 a venit cu câteva recomandări și nu știu dacă are rost să ceri un aviz al Comisiei de la Veneția după care să nu-l urmezi. Acel aviz, printre alte recomandări, spunea despre necesitatea ca principiul transparenței, în numirea judecătorilor, să fie consacrat în lege.”

În acest context, organizațiile societății civile au cerut, printre altele, ca executivul și legislativul să organizeze interviuri publice și să pună la dispoziție dosarele și documentele necesare ce vizează viitorii judecători CC.

Ilie CHIRTOACĂ, PREȘEDINTELE CRJM: „Aici am face o comparație între modalitatea de selectare a noului de judecător pe care a făcut-o de exemplu CSM, pe de-o parte, și Guvernul RM. În primul caz am avut un anunț public, depunerea dosarelor, astfel încât mai multe dosare eligibile au putut să participe.
01.38- Și publicul, dar în special jurnaliștii, au avut timp să facă cunoștință cine este candidatura.”

În schimb, Guvernul doar a anunțat, într-o postare pe facebook cine sunt viitori judecători care vor fi numiți de executiv, o practică ce nu asigură transparența deplină. Același scenariu a fost urmat și de Parlament. Șeful legislativului a anunțat și el pe rețele candidaturile celor care urmează a fi numiți de Parlament pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. 

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că executivul a respectat criteriile de transparență „prin faptul că anunțul despre desemnarea judecătorilor a fost făcut mai devreme, nu în ziua numirii acestora.”

Înalta Curte are un complet de șase magistrați. Doi sunt numiți de Guvern, tot atâția de Parlament și același număr este asigurat de Consiliul Superior al Magistraturii. Acum expiră mandatul a cinci judecători de la CC, magistrata Viorica Puică ocupând această funcție abia din 2023. Așadar, Guvernul și Parlamentul vine cu câte două candidaturi, iar CSM cu una. Judecătorii Curții Constituționale nu sunt subiecți ai vettingului.