Economia Republicii Moldova ar putea crește cu până la 3,5 la sută la anul, însă situația rămâne incertă. Inflația crește, deficitul de cont curent se apropie de 20% din PIB, iar dobânzile mai mari pun presiune pe economie. Potrivit unei analize a CFA Society Romania, apropierea de Uniunea Europeană poate atrage investiții, însă rezultatele vor depinde de modul în care sunt folosiți banii. Președintele asociației afirmă că Republica Moldova are oportunități de investiții chiar mai mari decât România.
După o creștere economică de 2,4 la sută în 2025, economia Republicii Moldova a avansat cu doar 0,6 la sută în prima jumătate a acestui an. Pentru anul ce vine instituțiile internaționale estimează o accelerare a creșterii, un rol important fiind investițiile legate de integrarea europeană.
Diana AMBROS, REPORTER PRO TV: „Așadar, economia țării ar putea crește, potrivit Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu 3,5 la sută, iar Fondul Monetar Internațional estimează un avans de 3,2 la sută. Banca Mondială și Ministerul Economiei au prognoze mai rezervate, de 2,9 și, respectiv, 2,8 la sută. Diferența dintre cea mai optimistă și cea mai modestă estimare este de 0,7 puncte procentuale.”
PROGNOZE DE CREȘTERE ECONOMICĂ PENTRU 2027
3,5% – BERD
3,2% – FMI
2,9% – Banca Mondială
2,8% – Ministerul Economiei
Adrian CODIRLAȘU, PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI CFA ROMÂNIA: „Odată ce se stabilește această traiectorie de aderare la Uniunea Europeană, vor veni investiții. Pe lângă banii europeni care sunt dați pe proiecte, Uniunea Europeană este foarte atentă cum sunt cheltuiți acești bani, sunt și investitori care vin și investesc fonduri suplimentare. De asta, în momentul în care e clar faptul că Moldova merge către integrarea la Uniunea Europeană, vor veni investiții substanțiale.”
Investițiile pot accelera dezvoltarea, dar pot amplifica și dezechilibrele economice dacă banii sunt gestionați necorespunzător. Unul dintre riscuri este deficitul de cont curent. Acesta reflectă diferența dintre încasările și plățile unei țări în relațiile sale economice cu exteriorul.
Adrian CODIRLAȘU, PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI CFA ROMÂNIA: „Procesul de convergență către Uniunea Europeană va genera, așa a fost și în cazul României, deficit de cont curent inițial. Însă aici trebuie atenție de cum sunt gestionate fluxurile de capital. De exemplu, România a făcut multe greșeli. Am avut deficite ridicate de cont curent, cauzate atât de guvern, cât și de companii și populație, care se împrumutau foarte mult și am dat într-o criză financiară.”
Deficitul de cont curent a ajuns la 19,1 la sută din PIB în 2025. FMI estimează că acesta ar putea urca la peste 20 la sută din PIB în 2027.
DEFICITUL DE CONT CURENT AL MOLDOVEI
19,1% din PIB – în 2025
20,4% din PIB – prognoza FMI pentru 2027
Un alt motiv de îngrijorare este inflația. În luna septembrie, ritmul a ajuns la aproape 8,6 la sută. Pentru a tempera scumpirile, Banca Națională a majorat rata de bază în mai multe etape. În același timp, instituția estimează că inflația ar putea continua să crească până la sfârșitul anului.
Totodată, perspectivele economice ale Republicii Moldova depind și de evoluția prețurilor la energie, de costul creditelor și de situația economică a principalilor parteneri comerciali. O încetinire a economiei României ar putea avea efecte directe asupra exporturilor moldovenești, în condițiile în care țara vecină este cea mai mare piață de desfacere pentru produsele de la noi.
Adrian CODIRLAȘU, PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI CFA ROMÂNIA: „Dacă fac o comparație, Moldova pare mult mai hotărâtă să adere la Uniunea Europeană decât era România. Și, de asemenea, dacă compar autoritățile din Moldova cu cele din România, cele din Moldova sunt mult mai determinate să ducă Moldova către Uniunea Europeană decât în România.”
În același timp, țara poate beneficia de sprijinul financiar al Uniunii Europene, prin facilitatea de reformă și creștere, în valoare de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027. Documentul CFA Society Romania, care pentru prima dată a vizat Republica Moldova, subliniază însă că perspectivele favorabile depind de continuarea reformelor și de folosirea eficientă a investițiilor.