Maia Sandu a castigat atat presedintia Republicii Moldova in noiembrie, cat si majoritatea in Parlament in iulie, cu promisiunea de a-si reorienta tara spre Europa si de a lupta impotriva coruptiei, scrie Euronews.com
Transnistria ar putea fi prima provocare majora a noului presedinte. Sandu cu siguranta se afla pe radarul Moscovei, care isi linge ranile dupa ce a pierdut un aliat la Chisinau in fostul presedinte Igor Dodon si coalitia sa de partide comuniste si socialiste din Parlament.
La doar o zi dupa alegerile parlamentare anticipate de la Chisinau din 11 iulie, Leonid Kalasnikov, seful Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri CSI, integrare eurasiatica si relatii cu compatriotii, a declarat ca Rusia asteapta sa vada cum Sandu va aborda Transnistria, unde Rusia are 2.000 de soldati.
„Daca noul guvern se indeparteaza de Rusia, atunci, desigur, vom actiona in consecinta", a spus el, „intarind factorul nostru transnistrean".
Sandu a avut grija sa nu supere Moscova in timpul campaniei sale electorale, fapt remarcat la Kremlin, dar Kalasnikov a spus ca Rusia este ingrijorata de „pro-europeanismul” ei si ca ea va incerca sa „fuzioneze” Transnistria - sau chiar Moldova - in Romania.
Din 1992, Transnistria a fost separata de restul teritoriului moldovenesc dupa ce in urma unor discutii de pace a izbucnit un conflict intre separatisti si armata moldoveneasca.
Transnistria este acum impartita in trei minoritati: ucraineni, rusi si moldoveni. In unele cazuri, acestia au patru pasapoarte: ucrainean, rus, moldovenesc si roman. Aproximativ jumatate dintre cei care locuiesc in Transnistria au cetatenie rusa.
Rusia are intre 1.500 si 2.000 de soldati in Transnistria, aparent ca mentinatori ai pacii, iar statul quo-ul ramane unul dintre cele mai lungi „conflicte inghetate” din Europa centrala.
Acest lucru a fost convenabil Moldovei si Kremlinului de-a lungul deceniilor de conducere majoritar pro-rusa, dar alegerea unui presedinte pro-european cu majoritate parlamentara - prima din istoria Moldovei - ridica perspectiva unei schimbari de abordare atunci cand vine vorba de Transnistria.
PAS a obtinut 52,80 la suta din voturi, in timp ce Blocul Electoral al Comunistilor si Socialistilor, BECS, a obtinut 27,17 la suta, iar Ilan Sor - 5,74 la suta. PAS are 63 de locuri, BECS 32, iar Ilan Sor doar sase din 101 locuri in Parlament.
Transnistria a jucat, in mod traditional, un rol supradimensionat la alegerile din Moldova. Cetatenii moldoveni din Transnistria au fost indelung transportati peste raul Nistru pentru a vota.
In anii precedenti, voturile din Transnistria au fost suficiente pentru a castiga alegerile pentru candidatii prorusi. Insa fostul presedinte, Igor Dodon, a pierdut puterea in fata lui Sandu in noiembrie 2020.
In iulie, din cei 28.173 care au votat in Transnistria, 62,21 la suta au votat pentru BECS. Dar in prezidentiale din noiembrie si parlamentare din iulie, o crestere a sprijinului pentru Sandu si PAS din diaspora moldoveneasca a reusit sa-i dea jos pe Dodon si BECS-ul - chiar si in Transnistria.
Chiar si Vadim Krasnoselsky, liderul pro-Moscova al regiunii separatiste din Transnistria, a spus ca rezultatul din 11 iulie a fost „previzibil” si a promis sa continue dialogul cu Chisinaul.
„Schimbarile actuale din Moldova au un caracter evolutiv, si nu unul revolutionar, asa cum s-a intamplat inainte: oamenii au sprijinit cursul stabilit de elita politica”, a spus el. Purtatorul de cuvant al lui Krasnoselsky nu a raspuns la intrebarile Euronews.
Cand vine vorba de Transnistria, noul guvern de la Chisinau si Sandu se abtinut sa comenteze problema. Manifestul PAS a inclus angajamentul de a continua discutiile cu Uniunea Europeana, SUA, Ucraina, Rusia si cu OSCE in calitate de mediatori.
Discutiile au avut tendinta sa se concentreze mai degraba pe securitate, libera circulatie, drepturile omului si probleme economice decat pe elefantul din camera: si anume, daca Transnistria si populatia sa se vor alatura Moldovei.
Vorbind cu Euronews, nou-ales deputatul PAS Rosian Vasiloi a spus ca discutiile pe aceste teme vor continua, in special cu privire la contrabanda peste granita teritoriului cu Ucraina.
"Autoritatile nationale trebuie sa preia frontiera. Vor asigura o gestionare eficienta, astfel incat cetateanul sa nu se simta intimidat, asa cum se intampla astazi. In plus, trebuie sa existe o bariera pentru hotii care fac afaceri in regiune", a spus Vasiloi.
Intre timp, liderul interimar PAS, Igor Grosu, a declarat ca este nevoie de vointa politica pentru a pune capat conflictului transnistrean, inclusiv din Kremlin. Daca se rezolva, ar putea fi un exemplu de cum sa incheiem asa numitele conflicte inghetate in spatiul post-sovietic.
"Trebuie sa le explicam interlocutorilor din Federatia Rusa ca solutionarea acestui conflict este mult mai naturala decat alte conflicte din spatiul CSI", a spus Grosu intr-o emisiune politica TV difuzata pe 13 iulie de TVR Moldova.
„Internationalizati problema” a declarat pentru Euronews Valeriu Ostalep, analist politic si fost diplomat moldovean.
Desi relatiile au fost bune pana acum, acestea se pot schimba in viitor in functie de cine devine vicepremier, pozitia care in mod traditional are responsabilitatea pentru relatiile cu Tiraspol.
Socialistii, acum in opozitie, ar putea incerca sa creeze probleme guvernului din Transnistria, a spus el, dar nu ar fi in interesul Tiraspolului sa creeze probleme cu Chisinaul.
"Cred ca regiunea transnistreana nu va avea niciun motiv sa tulbure apele. In conditiile regionale, o abordare pasnica ar fi un plus pentru Moldova", a spus el.
In ceea ce priveste declaratiile lui Kalashnikov, Ostalep a spus ca acesta este un „santaj preventiv si este enervant”, iar oficialul rus s-a angajat inainte intr-o astfel de retorica asupra dosarului transnistrean.
Altii spera ca intr-adevar se pune accent pe imbunatatirea vietii locuitorilor din Transnistria. Expertul politic Mihai Isac a declarat pentru Euronews ca noul guvern al Moldovei s-a angajat sa lupte impotriva coruptiei si ca multe dintre cele mai sumbre afaceri ale tarii sunt strans legate de Transnistria.
"Solutia problemei transnistrene va duce la eliminarea unei zone gri si va creste atractivitatea statului pentru investitorii straini", a spus Isac.
In ceea ce priveste imaginea de ansamblu, Isac crede ca presedintele Sandu spera ca implicarea comunitatii globale va unge rotile.
"Ea doreste sa internationalizeze problema pentru ca Rusia sa inceapa negocierile pentru statutul politic al regiunii", a spus el.
„Sprijinul international, inclusiv din SUA si UE, va atarna puternic in perioada urmatoare.”