Există riscul ca Bălțiul să rămână din nou fără apă? Ministrul Mediului, la emisiunea În PROfunzime: „Atât timp cât există război și scurgerile sunt active, orice se poate întâmpla”

Gheorghe HAJDER, MINISTRUL MEDIULUI: „Atât timp cât există război în țara străină și atât timp cât această scurgere este activă e posibil și se poate întâmpla orice. De aceea vreau să comunic că ministerul Mediului și toate autoritățile care sunt implicate, noi continuăm să muncim de parcă acest lucru nu s-a ameliorat practic de tot, Muncim până nu vor mai fi vizibile aceste pete pe care noi le observăm, chiar dacă sunt într-o cantitate mai mică. Continuăm să instalăm baraje, să punem filtre absorbante, ca să știm că lucrurile cel puțin se mențin sau să îmbunătățim calitatea apei.”

Întârzierea informării autorităților din Republica Moldova rămâne, de asemenea, un subiect sensibil. Deși atacul asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk a avut loc în noaptea de 6 spre 7 martie, informațiile despre poluare au devenit publice abia pe 10 martie.

Gheorghe HAJDER, MINISTRUL MEDIULUI: „Imediat ce a fost acest atac barbar a Federației Ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, noi am solicitat informații imediat. Am avut și discuții telefonice, doar că în acea perioadă nici măcar partea ucraineană nu a avut acces în locul care a fost lovit cu rachete, cel puțin pentru că era o zonă de pericol și explozii și de obicei, odată ce a fost atacată o infrastructură energetică, urmează și alte atacuri. Respectiv din data de 7 până pe 10 nu s-a știut măcar informația de partea ucraineană. Noi am observat aceste pete deja când erau vizibile pe suprafața Nistrului în nordul Republicii Moldova.”

Ministrul a explicat că lipsa informațiilor este legată și de regimul special din Ucraina, unde infrastructura energetică este clasificată ca obiectiv strategic.

Gheorghe HAJDER, MINISTRUL MEDIULUI: „Este un proces destul de complex de a obține informații cel puțin operative. Hidrocentralele din Ucraina sunt gestionate de ministerul Energiei, ceea ce face parte din infrastructura critică, protejată ca secret de stat. Mai ales în perioada legii marțiale și a războiului, nu funcționează ca în regim ordinar. În acest sens a fost un impediment din cauza legii, pentru că informațiile sunt strict secrete și clasificate.”

Chiar și în prezent, autoritățile moldovenești nu au o imagine completă asupra situației.

Gheorghe HAJDER, MINISTRUL MEDIULUI: „Noi sperăm că această scurgere a fost oprită, pentru că nu am primit încă răspunsul oficial din partea Ucrainei, dar în aceste momente mai sunt unele scurgeri care se observă. Noi am intervenit și am încercat să stopăm și să mergem cu filtrele, dar ele încă se observă.”

Analizele de laborator arată că în Nistru au ajuns produse petroliere, însă amploarea exactă a poluării rămâne neclară.

Gheorghe HAJDER, MINISTRUL MEDIULUI: „Laboratoarele noastre ne spun foarte clar că sunt produse petroliere, benzină și compuși derivați ai acesteia. Sigur că orice poluare este periculoasă, dar vom face studii de impact mai detaliate.”

În privința cantității, autoritățile suspectează că volumul real este mai mare decât cel comunicat inițial de partea ucraineană.

Gheorghe HAJDER, MINISTRUL MEDIULUI: „Avem motive să credem că este un volum mult mai mare decât cel anunțat. Acest volum de o tonă și jumătate a fost comunicat de partea ucraineană, dar vedem cantitățile monitorizate și credem că este vorba de mult mai mult.”

Ecologistul Ilia Trombițchii critică lipsa de transparență și avertizează că fără informații clare nu pot fi evaluate consecințele reale.

Ilia TROMBIȚCHII, ECOLOGIST: „Încă nu este clar ce a fost de fapt, dar consider că ucrainenii știu ce a fost de fapt, dar nu deschid. Asta e rău, deoarece eu cred că noi suntem țări prietenoase și aceste lucruri trebuie să fie informate rapid. De aceea eu nu pot să spun ce consecințe vor fi, deoarece asta depinde de natura poluantului.”

Când a fost suspendată apa în raioanele de nord al țării?

Pe 15 martie, orașul Bălți a rămas din nou fără apă ca urmare a poluării râului Nistru. Pentru a asigura locuitorii, spitalele și grădinițele cu apă potabilă, autoritățile centrale, prin intermediul salvatorilor, carabinierilor și armatei, au trimis în oraș 25 de cisterne cu peste 100 de tone de apă tehnică și potabilă.

Ulterior și Soroca a rămas fără apă. Autoritățile locale au trecut atunci la soluții de rezervă și au curățat și pus în funcțiune 7 sonde arteziene, care însă nu au asigurat orașul cu apă pentru mult timp. 

Când a început criza de pe Nistru?

Contaminarea râului Nistru cu substanțe poluante de origine petrolieră a avut loc în urma atacului militar al Federației Ruse asupra Complexului Hidroenergetic Nistrean din Ucraina, din 7 martie. Primele pete uleioase au fost observate pe 10 martie și surprinse de locuitorii din regiune, care au postat imagini pe rețele.

În acest context, Guvernul s-a convocat pe 15 martie într-o ședință specială și a instituit stare de alertă de mediu pe râul Nistru pentru 15 zile. Aceasta vizează raioanele situate în bazinul Nistrului - Drochia, Soroca, Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Chișinău dar și localitatățile din stânga Nistrului. Parțial regimul se extinde în raioanele Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni și altele.

Tot în acea zi, două baraje de protecție pe râul Nistru, în apropierea stației de captare a apei de la Vadul lui Vodă au fost instalate de către Apă Canal Chișinău. Măsura a fost luată în contextul situației create pe râu și are drept scop prevenirea unei eventuale situații critice care ar putea afecta alimentarea cu apă a capitalei.

Totodată, alte trei baraje absorbante noi au fost instalate și sâmbătă: două în localitatea Arionești, raionul Dondușeni, și unul pentru securizarea stației de captare de la Cosăuți, raionul Soroca.

Deși prezența substanțelor petroliere a fost confirmată până acum doar în zona de nord, autoritățile au demarat o evaluare preventivă a tuturor stațiilor de captare, inclusiv a celei din Chișinău, pentru a preveni orice risc pentru populație.