Reducerea semnificativă a numărului de raioane, mai multă autonomie pentru primării și surse mai mari de venit propriu – sunt doar câteva dintre schimbările care ar urma să fie aduse de reforma administrației publice locale, aflată în prezent în etapa consultărilor. Potrivit autorităților, procesul de amalgamare urmează să fie pregătit din punct de vedere tehnic și implementat până la alegerile locale din 2027. Astfel, după scrutin, Republica Moldova ar putea avea deja o nouă organizare administrativ-teritorială.
Alexei BUZU, SECRETARUL GENERAL AL GUVERNULUI: „Numărul de raioane va scădea semnificativ, acum suntem în proces de a regândi care este rolul, mandatul, modul de organizare a raioanelor, a autorităților publice locale de nivelul 2. Ceea ce vedem noi este că raioanele trebuie să aibă un rol mai semnificativ în ceea ce privește dezvoltarea regională.”
Iar acesta este unul dintre obiectivele reformei administrației publice locale, spun responsabilii: mai multă autonomie pentru primării, astfel încât acestea să poată atrage investiții și să contribuie mai eficient la dezvoltarea comunităților.
Alexei BUZU, SECRETARUL GENERAL AL GUVERNULUI: „Prin această reformă vrem să regândim și să îmbunătățim modul în care autoritatea publică locală din RM funcționează. Vrem să aibă mai multe capacități, să administreze proiecte, servicii, și veniturile din localitate.
Ne propunem în cadrul acestei reforme să regândim și să consolidăm modul în care primăria se relaționează cu cetățeanul. Vrem să introducem instrumentul de ghișeu unic. Acolo unde există o primărie, să existe ca normă un ghișeu unic prin care primăria interacționează cu antreprenorii, cu cetățenii, într-un mod mult mai eficient.”
Și analiștii susțin că o astfel de reformă este necesară, în condițiile în care aproximativ 60 la sută dintre primării au mai puțin de 1500 de locuitori. Odată cu amalgamarea, bugetele locale ar putea fi direcționate nu doar pentru întreținerea aparatului administrativ, ci și pentru proiecte de dezvoltare.
Ștefan BEJAN, EXPERT WATCHDOG: „Gândiți-vă că avem primării cu 2 mii de locuitori cu bugete de 7 milioane. O parte merg la grădinițe, dar cea mai mare parte, 3-4 milioane, merg pentru întreținerea aparatului primăriei.
Dacă aceste 3 milioane vor fi investite în dezvoltarea satului. Va apărea asfalt, parcuri, serviciile publice vor fi mai performante.”
Acum, peste 450 de primării din cele aproape 900 din țară sunt implicate în procesul de amalgamare voluntară, potrivit Guvernului.
Iuliana MARANCIUC, REPORTER PRO TV: „Așa arată în prezent harta administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Sunt 33 de raioane și aproape 900 de primării. Numărul raioanelor urmează să fie redus, potrivit secretarului general al Guvernului, iar experții vorbesc despre o eventuală reorganizare în aproximativ 10 raioane. Deocamdată însă nu este clar cum va arăta noua structură administrativă, în condițiile în care reforma se află abia în etapa consultărilor.”
Lucru criticat de analiști.
Ștefan BEJAN, EXPERT WATCHDOG: „Întrebarea este cum va fi ea implementată, pentru că mi se apre că este foarte târziu. Suntem la sfârșitul lui februarie 2026 și nu avem un draft al acestei reforme.”
Expertul vorbește despre lipsa de timp în contextul în care, după adoptarea legii în Parlament, va fi nevoie și de modificarea Codului Electoral – un proces care, potrivit recomandărilor Uniunii Europene, ar trebui să fie finalizat cu cel puțin un an înainte de alegeri.
Autoritățile au publicat însă o agendă, potrivit în martie ar urma elaborarea și prezentarea conceptului reformei, iar până în toamnă – pachetul legislativ. Recitit!!!
Igor GROSU, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI: „Noi avem timp până în toamnă să o facem până la urmă, voluntar. Din toamnă curge un an începe numărătoarea inversă înainte de locale. Trebuie să ai un an înainte de alegeri să fie regulile clare.”
Alexei BUZU, SECRETARUL GENERAL AL GUVERNULUI: „Procesul de amalgamare va fi pregătit tehnic și se va realiza până la alegerile locale din 2027. După alegeri vom avea o altă distribuție administrativă în țară.”
Cum vor fi însă motivate primăriile să participe la amalgamarea voluntară, pentru a nu fi nevoie de una impusă prin lege?
Alexei BUZU, SECRETARUL GENERAL AL GUVERNULUI: „Stimulentele sunt legate de ambiția de amalgamare, dacă avem mai multe primării, numărul de cetățeni prinși în procesul de amalgamare va crește, stimulentele vor fi mai substanțiale. Și acolo primăriile vor avea mai multe venituri locale, inclusiv avem un angajament ferm că acele primării amalgamate vor avea suport financiar din partea Guvernului.”
Pe lângă unii primari nemulțumiți de inițiativă, și opoziția nu vede cu ochi buni reforma. Experții amintesc de o reorganizare asemănătoare din 1999, când au fost lichidate zeci de raioane și au fost create 13 unități administrative de nivelul doi.
Ștefan BEJAN, EXPERT WATCHDOG: „Comuniștii au făcut campanie electorală pe baza acestei reforme, au promis că dacă ajung la putere vor renunța la județe, lucru care au făcut în 2002.”
Expertul Ștefan Bejan spune că și astăzi subiectul este folosit politic, deoarece influența în teritoriu rămâne un instrument important pentru partide.
Ștefan BEJAN, EXPERT WATCHDOG: „Pe lângă faptul că partidele folosesc centrele raionale și primarii pentru a-și câștiga capital politic, pe de altă parte este această percepție a cetățeanului că distanța dintre el și consiliul județean ar fi mult mai decât față de consiliul județean și automat această această reformă are costuri politice.”
Consultările privind reforma administrației publice locale a demarat la sfârșitul lunii ianuarie.
