La o săptămână distanță de la scandalul declanșsat în jurul legii amnistiei, după eliberarea a doi interlopi condamnați la detenție pe viață, responsabilii de la ministerul Justiției au venit cu un comunicat detalii, în care explică ce presupune această lege, ce modificări au fost făcute și cum a fost posibilă eliberarea înainte de termen a celor nouă persoane condamnate la detențiunea pe viață.
LEGEA AMNISTIEI
Potrivit responsabililor de la ministerul justiției, în versiunea sa inițială, Legea nr. 243/2021 prevedea 2 modalități de amnistiere a deținuților pe viață:
1) Amnistierea prin absolvirea de la executarea pedepsei, pentru persoanele condamnate care au executat mai mult de 25 de ani de închisoare, corespund caracteristicii pozitive, sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus (reieșind din sensul textului la art. 1 alin. (1) și art. 6 alin. (1) lit. a) al legii). Se menționează că analiza ministerului relevă că pe această prevedere nu a fost eliberat niciun deținut pe viață.
2) Reducerea termenului de pedeapsă de la detențiune pe viață la 30 de ani închisoare, pentru persoanele condamnate, cu condiția lipsei riscului de recidivă, constatată de un expert psiholog judiciar atestat (art. 7 alin. (1) lit. d) din lege).
În avizul Guvernului din 08.12.2021 la legea menționată, s-a propus exceptarea de la aplicarea amnistiei a persoanelor condamnate pentru infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave potrivit Codului penal din 2002 și pentru infracțiunile grave potrivit Codului penal din 1961. Astfel, s-a completat art. 6 în lege cu lit. b) prin care această categorie de persoane a fost exceptată de la amnistie prin absolvirea de pedeapsă. Totodată, prin art. 7 alin. (2) din versiunea inițială a Legii se asigura faptul că aceste persoane efectiv erau exceptate și de la posibilitatea reducerii sau comutării pedepsei.
Intervențiile ulterioare aduse legii au adus modificări la aplicarea amnistiei prin reducerea pedepsei, generând prin aceasta și posibilități noi pentru condamnații la detențiunea pe viață de a beneficia de pe urma acestei legi.
„Aceste modificări au permis, în anumite cazuri, reducerea/comutarea mai facilă a detențiunii pe viață la 30 ani închisoare a persoanelor condamnate la detenție, și apoi, printr-o altă procedură, să se solicite în mod cumulativ de la instanța de judecată liberarea condiționată înainte de termen sau înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o sancțiune mai blândă (art. 91 și 92 din Codul penal) în condiții mai favorabile pentru acești condamnați.
Mecanismul liberării condiționate înainte de termen, inclusiv în cazul persoanelor condamnate la detențiune pe viață pentru infracțiuni excepțional de grave, a fost dintotdeauna prevăzut de Codul penal și funcționează independent de Legea amnistiei. Acest instrument legal reprezintă o opțiune a instanței, și nu o obligație, care poate fi solicitată spre examinare și aplicată doar în anumite condiții excepționale. Decizia finală aparține exclusiv judecătorului, care apreciază conform discreției sale dacă sunt sau nu întrunite condițiile legale pentru aplicarea acestui mecanism,” explică cei de la minister.
Astfel, responsabilii susțin că mecanismul liberării condiționate înainte de termen, inclusiv în cazul persoanelor condamnate la detențiune pe viață pentru infracțiuni excepțional de grave, a fost dintotdeauna prevăzut de Codul penal și funcționează independent de Legea amnistiei.
„Acest instrument legal reprezintă o opțiune a instanței, și nu o obligație, care poate fi solicitată spre examinare și aplicată doar în anumite condiții excepționale. Decizia finală aparține exclusiv judecătorului, care apreciază conform discreției sale dacă sunt sau nu întrunite condițiile legale pentru aplicarea acestui mecanism”, se arată în comunicat.
APLICAREA PRACTICĂ
Responsabilii din cadrul ministerului Justiției informează că în totalul celor 9 persoane condamnate la detențiunea pe viață ce au fost eliberate din detenție:
- 4 persoane au fost eliberate strict în temeiul art. 7 alin.(1) lit. d) din Legea amnistiei, având efectiv executat peste 30 de ani de închisoare. Astfel, s-a operat comutarea pedepsei detențiunii pe viață în pedeapsa închisorii pe un termen de 30 de ani. În cazul a 3 din aceste 4 persoane, s-a aplicat și reducerea pentru condițiile de detenție în temeiul mecanismului compensator prevăzut de lege.
- 2 persoane, care nu întruneau condiția executării efective a cel puțin 25 de ani de detenție, au beneficiat de comutarea pedepsei detențiunii pe viață în pedeapsa închisorii pe un termen de 30 de ani.
În cazul lui Alexandr Sinegur, după comutarea pedepsei, i s-a mai aplicat de către instanța de judecată și mecanismul liberării condiționate înainte de termen, în baza art. 91 alin. (4) din Codul penal, prin formula 2/3 din pedeapsa de 30 de ani, și plasarea ei sub supravegherea probațiunii. Soluția adoptată de prima instanță a fost contestată de Administrația Națională a Penitenciarelor, iar Curtea de Apel Nord a dispus anularea acesteia, persoana fiind reținută și reîncarcerată pentru continuarea executării pedepsei.
În cazul lui Iurie Radulov, după ce i-a fost refuzată aplicarea actului de amnistie, instanța i-a aplicat direct prevederile art. 91 alin. (5) din Codul penal. Această măsură a fost aplicată după executarea de către persoana respectivă a unui termen de 25 de ani, în care au fost incluse și 616 zile de compensare, acordate printr-o încheiere judecătorească din anul 2022, pentru condiții inadecvate de detenție și perioada de arest preventiv. Menționăm că și în acest caz, ANP a contestat cu recurs hotărârea primei instanțe, apreciind că nu erau întrunite condițiile legale pentru eliberare. Hotărârea a fost contestată la Curtea de Apel Nord și este deja anulată, iar persoana urmează a fi dată în căutare.
- 2 persoane deținute au fost eliberate din detenție prin aplicarea directă a art. 92 din Codul penal, în temeiul executării a 30 ani din pedeapsă, cu mecanismul compensatoriu, fiind evaluate pozitiv. Persoanelor le-a fost, totodată, înlocuită pedeapsa în parte cu munca neremunerată în folosul comunității și cu impunerea supravegherii de către organul probațiunii.
Astfel, din cele 9 proceduri, 3 au fost contestate, 2 recursuri au fost admise, 1 persoană a fost reamplasată în penitenciar, 1 persoana urmează a fi identificată, iar situația la 1 persoană e în curs de examinare. Toate cele 7 persoane eliberate sunt la evidența organelor de probațiune și sub monitorizare de către organele poliției conform competențelor legale.
MODIFICĂRILE LA CODUL PENAL
În ceea ce privește normele prevăzute la art. 91 alin. (5) și art. 92 alin. (3/1), Ministerul Justiției subliniază că acestea au fost modificate prin Legea nr. 136/2024, la demersul ANP și în baza expertizelor în domeniu, iar modificările au fost analizate și în cadrul grupului de lucru în procesul de modificare a Codului penal, consultat public atât pe platforma Guvernului, cât și cea a Parlamentului, în perioada 2022-2024, fără a fi înaintate obiecții.
„Această lege a redus pentru condamnații la detențiunea pe viață termenul din pedeapsă ce este necesar a fi executat efectiv, pentru a putea solicita liberarea condiționată înainte de termen (în loc de 30 s-a ajustat la 25), oferind astfel condamnaților șansa de a solicita examinarea revizuirii pedepsei și liberării condiţionate înainte de termen, ca urmare a respectării unor condiții riguroase. Totodată, legea a creat premisele ca, după executarea a cel puțin 25 de ani de pedeapsă, condamnații la detențiunea pe viață să poată solicita înlocuirea părţii neexecutate a pedepsei cu o sancțiune mai blândă sau aplicarea mai multor obligații stabilite de instanță.
Totodată, menționăm că termenul de 25 de ani nu este o noutate legislativă - acesta exista deja în Codul penal din 1961 (art. 51), fiind aplicabil ca normă mai favorabilă persoanelor condamnate la detențiune pe viață în baza prevederilor acelui cod. De altfel, aproximativ jumătate (47%) dintre persoanele aflate în 2022 în detențiune pe viață au fost condamnate în temeiul Codului penal din 1961, iar mai mulți dintre deținuți deja sunt la perioada de 30 ani executați potrivit legii”, explică angajații ministerului.
Inclusiv, s-a aliniat cadrul normativ intern la standardele consacrate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, contribuind astfel la prevenirea unor potențiale condamnări ale statului la CtEDO, precizează ministerul.
„Este esențial a se înțelege că atât mecanismul de amnistiere - ca act de clemență excepțional, aplicabil într-un context de necesitate temporară - cât și mecanismele stabilite din Codul penal, în calitate de lege penală de bază, trebuie să fie percepute ca o posibilitate de examinare a cererii de eliberare a condamnatului, ce poate fi admisă doar după întrunirea condițiilor riguroase și o evaluare amplă a riscurilor ce ar deriva din aceasta. Acestea nu trebuie folosite în mod abuziv și nu se aplică în mod automat condamnaților existenți. Evaluarea condamnatului trebuie realizată cu maximă diligență și transparență, printr-o verificare atentă a întrunirii condițiilor legale și cu o abordare individualizată, fundamentată temeinic pentru fiecare caz în parte. Totodată, este necesară asigurarea unui mecanism eficient de supraveghere post-eliberare și aplicarea unor obligații de probațiune corespunzătoare”, se mai arată în comunicat.
Totodată, în urma modificărilor legislative doptate de Parlament la 4 aprilie 2025, a fost eliminată posibilitatea comutării pedepsei detențiunii pe viață în pedeapsa închisorii de 30 de ani în baza legii amnistiei, cumulativ cu eliberarea condiționată înainte de termen sau cu înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă, ceea ce înseamnă că eliberări în acest mod nu vor mai putea fi efectuate.
Ministerul Justiției a inițiat o cercetare complexă a acestor cazuri, însoțită de o verificare detaliată a activității Administrației Naționale a Penitenciarelor și a comisiilor de evaluare a eligibilității, modul cum a fost aplicată legea de către cei responsabili. La finalizarea cercetărilor, cei de la minister susțin că vor fi luate măsurile necesare, inclusiv sesizări oficiale către autoritățile competente pentru verificarea sub aspect de răspundere penală.