Republica Moldova a avut pe parcursul celor peste 30 de ani de la proclamarea independenţei 11 procurori generali. Dintre care doar unul a reuşit să-şi ducă mandatul până la capăt. Experții în justiție spun că procurorii generali au plecat sub presiune publică și că această funcție nu este atractivă pentru că ar fi influențată de politic. Experții spun că trebuie să fie identificate mecanisme astfel încât activitatea procurorului general să rămână independentă și apolitică.

Singurul procuror general din istoria Republicii Moldova care a dus două mandate până la capăt este Dumitru Postovan, care a fost și primul procuror general al Republicii Moldova. El a condus instituţia timp de opt ani. Ulterior însă, 10 procurori nu au reușit să rămână în funcții până la capăt. Printre ei Valeriu Gurbulea, care a demisionat după evenimentele din 7 aprilie 2009, când sute de tineri au fost torturaţi în comisariatele de poliţie, Valeriu Zubco care a demisionat în urma scandalului Pădurea Domnească, în care a decedat Sorin Paciu, Eduard Harunjen care a declarat că demisionează din motive de sănătate, dar și Alexandr Stoianoglo care a fost demis după ce pe numele lui au fost deschise dosare penale de corupţie.

Ilie CHIRTOACĂ, PREȘEDINTELE CRJM: „Foștii procurori generali au plecat sub presiune publică. Vedem că este complicat să te menții în această funcție și cred că asta trebuie să dea de gândit inclusiv cum modelăm astfel încât procuratura să rămână independentă.”

După demisia lui Stoianglo au urmat aproape trei ani de interimat al funcţiei deținută de Dumitru Robu și Ion Munteanu iar în iunie 2024, Ion Munteanu a fost numit procuror general.  

Astăzi Procuratura Generală este din nou condusă de un interimar numit după ce Munteanu a plecat la Curtea Supremă de Justiție. Experții din justiție spun că funcția de procuror general este neatractivă din cauza garanțiilor de independență, care nu sunt mereu respectate.

Ilie CHIRTOACĂ, PREȘEDINTELE CRJM: „Aceste garanții de independență mereu au fost subiectul unor încercări din partea legiuitorului fie că e parlament sau autorităților care fac politici, să știrbească un pic din această independență.”

Andrei CURĂRARU, EXPERT WATCHDOG: „Este efectul și al statului capturat care a fost constatat în Republica Moldova, atunci procurorii generali erau numiți pe criterii politice, în al doilea rând este un efect legat de așteptările mari de la procurorul general care nu are multe mecanisme de a controla ce fac procurorii subordonați și ca urmare nu poate să asigure ca aceștia să dea rezultate mai bune în termeni restrânși.”

De cealată parte, președintele parlamentului spune că nu știe de ce procurorii generali nu își duc mandatul până la capăt și neagă imolicarea politicului în activitatea acestora.

Igor GROSU, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI: „Nu știu. Sincer, eu mi-aș dori să văd și eu cred acolo sunt totuși oameni cu caracter, care să se apuce de treabă și să ducă până la capăt. Asta noi sperăm odată și odată. Că îi incomodează vettingul, eu cred că deja trebuie să aibă imunitate de la vetting și să se împace cu gândul.”

Ion Munteanu a plecat din funcție după ce a câștigat concursul pentru funcția de judecător la CSJ. Opoziția din parlament spunea atunci că ar exista presiuni politice asupra acestuia și că Munteanu și-ar căuta o vestă de salvare pentru a nu o sfârși ca șefa procuraturii anticorupție Veronica Dragalin. Iar experții din justiție spun că Ion Munteanu a plecat din funcție din cauza unor provocări din interiorul procuraturii generale, dar și din cauza presiunii reformării sistemului.