Cel puțin cinci companii din dreapta Nistrului țin în viață Dnestrenergo și Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES), aflate în gestiunea administrației autoproclamate de la Tiraspol. Pe parcursul ultimilor cinci ani, firmele au livrat echipamente esențiale pentru infrastructura critică a celor două întreprinderi. Suma exactă a contractelor, încheiate condiționat exclusiv în limba rusă, nu e făcută publică, dar documentele obținute și analizate de portalul Anticoruptie.md arată că valoarea în bani a acestora se ridică și la milioane de lei. Expertul Sergiu Tofilat susține că cele două întreprinderi sunt, de fapt, prinse la perete. Totul, după ce mulți dintre furnizorii lor tradiționali, în special din Rusia, au fost incluși în listele de interdicții. Și războiul declanșat de armata rusă în Ucraina a ridicat mari probleme logistice. Tofilat crede însă că dificultățile pot fi transformate în oportunități, iar relațiile comerciale bilaterale nu fac altceva decât să sporească încrederea între cele două maluri, scrie anticorupție.md
„Anestezie” pentru întreprinderile critice din regiunea transnistreană
Venador-Prim SRL, Horus SRL, Habsev Grup SRL, GUAVA 7 SRL și Nicord-Prima SRL, cinci mari jucători de pe piața Republicii Moldova, au participat și, în unele cazuri, chiar au câștigat contracte de achiziții în stânga Nistrului.
În principal, este vorba despre licitații organizate de MGRES și Dnestrenergo, două întreprinderi care reprezintă infrastructura critică a regiunii și care au decis să cumpere din dreapta Nistrului mai multe accesorii pentru menținerea echipamentelor pe linia de plutire.
Datele accesibile în sistemul de monitorizare a achizițiilor publice din așa-numita rmn nu oferă prea multe detalii despre valoarea contractelor, dar documentele obținute de portalul Anticoruptie.md arată că, anual, din bugetul celor două întreprinderi sunt transferate câteva milioane de lei către firme moldovenești, care le pun la dispoziție accesorii vitale pentru reparația curentă a utilajelor.
Unul dintre contractele mai consistente consultate este cel încheiat cu Venador-Prim, pentru livrarea către Dnestrenergo a unui lot de stâlpi de rezistență, domeniu în care deține expertiză compania, care deține parcul industrial FAIP. Valoarea totală a contractului a fost de aproape 2 milioane de lei. Cei doi au bătut palma în septembrie 2024.
50 la sută din sumă a fost transferată de Dnestrenergo în avans, în termen de cinci zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a contractului, iar cealaltă jumătate din bani a ajuns în contul Venador-Prim după ce marfa a fost livrată. Plățile s-au efectuat în lei moldovenești.
Costurile asociate transportului au fost asigurate de firma moldovenească, dar escortarea mărfurilor pe teritoriul așa-numitei rmn – de Dnestrenergo. Cu aproximativ trei luni mai devreme, și anume pe 8 mai 2024, firma Venador-Prim a livrat un alt lot de marfă către Dnestrenergo.
În 2022, pentru un contract de livrare a cablului către Dnestrenergo au concurat două companii din dreapta Nistrului - Habsev Grup și Horus SRL. A depus oferta și Glavsnab-ul din Tiraspol, dar nu a trecut.
Cel puțin pentru primul lot a fost selectată Habsev Grup SRL, o companie moldovenească fondată în 2014, de către Gheorghe Nabid. Firma este specializată în domeniul materialelor electrice și al soluțiilor energetice. Portofoliul său include, așa cum se recomandă pe site-ul oficial, „produse din cablu, accesorii electrice pentru liniile electrice aeriene, manşoane terminale termoretractabile, descărcători din oxizi de metal pentru protejarea reţelelor de didtribuţie 6-10kV şi 35- 330kV, separator-fuzibil SX (CUT OUT), echipament de măsură, ţevi ondulate (negru), conducte flexibile speciale, ţevi din PVC rigid, PVC conducte prin cablu, jgheab zincat, întrerupătoare cu vid, separatoare, transformatoare de curent, întrerupătoare de sarcină. Importatori si distribuitori oficiali a statiilor de alimentare pentru electromobile”.
Dnestrenergo, la fel ca și MGRES, este gestionată de așa-numitele autorități de la Tiraspol, care au prerogativa de a desemna administratorii.
De la 1 ianuarie 2025, după expirarea contractului dintre Energocom și MGRES, responsabilitatea pentru dezechilibrele de pe malul stâng revine companiei Dnestrenergo.
Întreprinderea este administrată de Mihail Dobrov, ex-director la EnergoKapital. În perioada 2014-2016, EnergoKapital era singura companie care intermedia livrarea energiei electrice de la centrala din Cuciurgan către Republica Moldova. Aceasta era controlată inclusiv de mai multe companii off-shore ce aveu legături directe cu firme implicate în furtul de circa un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, potrivit unei investigații The Black Sea.
Republica Moldova a suportat un prejudiciu de circa 258,4 milioane de dolari din cauza schemei de procurare a energiei electrice de la Centrala de la Cuciurgan, prin intermediul EnergoKapital.
Dosarul penal inițiat de procurori a fost transferat de la o instituție la alta: de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale la Procuratura Anticorupție, iar mai nou, din martie 2024, este în gestiunea Centrului Național Anticorupție (CNA) și Procuraturii municipiului Chișinău. La solicitarea CIJM, oamenii legii nu au oferit detalii despre evoluția anchetei în dosar.
În ianuarie 2025, Horus SRL a fost inclusă în lista de interdicții a Dnestrenergo, după probleme legate de livrarea mărfii. Acest detaliu ne face să concluzionăm că firma a și câștigat unele licitații până în momentul impunerii interdicției. Nu ne-a reușit până la publicare anchetei să obținem o confirmare de la compania Horus, dar nici Dnestrenergo nu oferă detalii despre decizia luată.
În schimb, compania Horus, prin intermediul Horus Energy, a devenit frunizorul unor componente primordiale pentru Centrala termoelectrică de la Cuciurgan. Compania a furnizat întrerupătoare speciale cu SF6, care sunt proiectate pentru pornirea și oprirea rapidă a circuitelor individuale sau a echipamentelor electrice din sistemul de alimentare, în condiții normale sau de urgență, cu control manual, la distanță sau automat.
Mai exact, atunci când un semnal este declanșat că este necesar să opriți echipamentul electric, contactele camerelor individuale (dacă dispozitivul este difuzor principal) se deschid. Astfel, contactele încorporate formează un arc, care este plasat într-un mediu gazos. Acesta descompune gazul în componente separate, dar în același timp scade din cauza presiunii mari în rezervor. Dacă sistemul este instalat la presiune scăzută, compresoare suplimentare sunt utilizate pentru presurizarea și crearea exploziei de gaz. Pentru a egaliza curentul, se folosește în plus șocarea.
Compania Horus a livrat către centrala de la Cuciurgan și seturi de palete a rotoarelor.
Horus SRL a fost fondată de o companie înregistrată în Marea Britanie, Prominvest Development Ltd și este administrată de Valentin Balan. În calitate de beneficiar efectiv al companiei figurează fiica acestuia, născută în 1991. Numele firmei figurează în scandalul legat de rezultatele tenderului pentru repararea echipamentelor la întreprinderea de stat Termoelectrica.
Compania Turboenergy Power a declarat că licitația s-ar fi desfășurat cu încălcări, iar tenderul „nu a întrunit principii de bază, precum tratamentul egal al tuturor participanților, nediscriminarea și concurența loială”.
Aceștia au invocat și faptul că licitația a fost câștigată de compania rusă Power Machines (Silovîie Mașinî), care se regăsește în lista sancțiunilor internaționale, și care a format un consorțiu cu Horus SRL.
„Nu voi da dreptul unor șmecheri să susțină alți șmecheri. Este adevărat, se poate de mers cu altă tehnologie, dar (…) valoarea acestei tehnologii este de câteva sute de milioane – 300 milioane, 400 milioane, jumătate de miliard de dolari, iar valoarea proiectului care este acum de 13 milioane. Nu poate Termoelectrica să se îndatoreze cu câteva sute de milioane. Și decizia care a fost luată cu Banca Mondială cu câțiva ani în urmă a fost luată pentru reabilitare. Această reabilitare costă 13 milioane și poate funcționa 10 ani”, a menționat atunci fostul vicepremier Andrei Spînu.
Și compania Horus a declarat că toate licitațiile privind modernizarea blocurilor 2 și 3 ale Termoelectrica SA au fost efectuate în conformitate cu legea.
Ulterior, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus că a studiat personal situația privind licitația de la Termoelectrica și a constatat că nu exista o altă candidată care ar fi dispusă și pregătită să repare aceste instalații, deoarece au fost construite în anii ’70 anume de firma câștigătoare.
Licitațiile de la Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan au fost tentante și pentru o altă companie din dreapta Nistrului. Este vorba despre Guava 7 SRL, distribuitorul autorizat Omnicomm, un sistem de monitorizare a transporturilor. Întreprinderea din stânga Nistrului a anunțat licitația anume pentru implementarea unui sistem similar pentru mașinile din cadrul MGRES. Compania a încheiat contractul în luna februarie, curent. Valoarea acestuia e de aproximativ 53 de mii de dolari.
O altă companie moldovenească, și anume Nicord Prima, a câștigat licitația pentru furnizarea unui echipament de aproximativ 6 mii de dolari.
Firmele moldovenești, alternativă „de nevoie”
Expertul Sergiu Tofilat susține că cele două întreprinderi sunt, de fapt, prinse la perete. Totul, după ce mulți dintre furnizorii lor tradiționali, în special din Rusia, au fost incluși în listele de interdicții. Și războiul declanșat în Ucraina
a creat mari probleme logistice.
„Business-ul e orientat să facă bani. Atâta timp cât nu există interdicții, ei sunt în drept să o facă. Cele două întreprinderi, ca și altele din zona transnistreană, s-au pomenit în condiții deosebite și chiar excepționale în urma războiului declanșat de Rusia, dar și odată cu poziția clară a Republicii Moldova de a nu mai depinde de gazul rusesc.
În fond, infrastructura critică a Transnistriei era menținută, tradițional, de firme rusești, printre care Silovâie Mașini, care livrau toate echipamentele. După ce compania a fost introdusă în black list-ul european, nu mai pot fi aduse în regiune accesoriile de care au nevoie întreprinderile. Permanent ceva se strică, permanent e nevoie de reparat echipamentul.
Și războiul declanșat de Federația Rusă a schimbat regulile. Aceste întreprinderi nu mai pot convinge atât de ușor companii mari din străinătate să le livreze, deoarece acest lucru comportă mari probleme logistice. Loturile nu mai pot traversa Ucraina, iar traseele alternative sunt neavantajoase. În plus, nu orice firmă cu renume din străinătate va accepta să facă înțelegeri cu firme dintr-o entitate nerecunoscută de nicio țară, separatistă”, a comentat pentru portalul Anticoruptie.md expertul în energetică, Sergiu Tofilat.
Totuși, mica „revoluție” a relațiilor comerciale dintre cele două maluri ale Nistrului este salutabilă, pentru că va duce la sporirea încrederii.
„Infrastructura critică a Transnistriei trebuie întreținută, pentru că deservește cetățenii Republicii Moldova. E bine că întreprinderile au acces la utilaje și pot asigura continuitatea furnizării serviciilor. Dar rămân anumite probleme „etice” dacă vreți: care e proveniența banilor care ajung în Republica Moldova, cât de curați sunt aceștia? Dar toate aceste lucruri contează mai puțin și trebuie să fie verificate de instituțiile abilitate. Eu zic că atunci când scopul unui demers, al unei înțelegeri este menținerea acestor servicii pentru populație, e partea pozitivă. O altă latură luminoasă, să zicem așa, este apropierea celor două maluri prin proiecte comune, oricare ar fi anvergura lor”, a conchis Tofilat.
Importuri învăluite în mister și exporturi în cădere liberă
În primul semestru al anului 2025, exporturile realizate de agenții economici din regiunea transnistreană către statele membre ale Uniunii Europene (UE) au atins o pondere de 76,9% din volumul total al tranzacțiilor comerciale externe, conform datelor Biroului Politici de Reintegrare. Totodată, importurile în regiune din spațiul UE au reprezentat 45,8% din volumul total al bunurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova.
Printre principalele destinații ale exporturilor din regiune se numără România, Italia și Germania, iar printre principalii parteneri de import – Ucraina, România și Polonia. Acești indicatori confirmă o tendință clară de consolidare a legăturilor economice dintre mediul de afaceri din regiunea transnistreană cu piețele Uniunii Europene, menținând UE în poziția de principal partener comercial al regiunii.
Chiar și pe fundalul dificultăților generate de criza energetică și economică, cu care se confruntă regiunea transnistreană, statele vecine ale Republicii Moldova – România și Ucraina – precum și întreaga piață a Uniunii Europene, continuă să fie parteneri comerciali stabili și de încredere pentru agenții economici din stânga Nistrului.
În perioada de referință, cele mai mari importuri - peste 30% - au provenienţă necunoscută, urmate de Rusia - cu 16,9%, Republica Moldova - cu circa 12,4%, Ucraina - cu 7,6% şi România - cu 6,4%, arată o analiză mai detaliată moldstreet.md.
Declinul abrupt al comerțului exterior reflectă o contractare severă a economiei regiunii, afectată de stoparea livrărilor de gaze de către Gazprom din Rusia, incertitudinile geopolitice, dar şi de slaba performanţă economică a întreprinderilor din regiune, datorată dependenţei excesive din trecut de gazul ieftin din Rusia, mai scrie publicația.
Agenții economici din Transnistria ies, treptat, din zona gri
Către 30 iunie 2025, Agenția Servicii Publice (ASP) a înregistrat și a luat la evidență provizorie 2 428 agenți economici, cu sediul în regiunea transnistreană, sau cu 22 mai mulți decât la sfârșitul anului 2024 și ceea ce este de aproximativ 1,79 ori mai mult comparativ cu anul 2014, când erau înregistrați doar 1 354 de întreprinzători.
Tot în primul semestru al anului 2025, agenții economici din regiunea transnistreană au achitat circa 80,4 milioane de lei sub formă de taxe vamale pentru importul mărfurilor, ceea ce reflectă integrarea lor în sistemul vamal național și fortificarea spațiului economic unic. Pentru întreg anul 2024, taxele vamale achitate au atins valoarea de 196,2 milioane de lei.
Agenții economici din raioanele de est ale țării și din mun. Bender, înregistrați la ASP, continuă să desfășoare activități comerciale externe în baza certificatelor de origine a mărfurilor, emise conform rigorilor internaționale și naționale în vigoare.
Conform datelor furnizate de Camera de Comerț și Industrie și Serviciul Vamal, în aceeași perioadă au fost perfectate următoarele forme de certificate: „EUR.1” (847 certificate), „Forma A” (12 certificate), „CT-1” (241 certificate) și „Forma C” (431 certificate).
Investigația este realizata cu susținerea International Media Support (IMS) din Danemarca