Înțepături zilnice, reguli stricte și un munte de curaj: Marionela, fetița de cinci ani care a învățat să-și măsoare glicemia și a primit o nouă șansă datorită comunității din Sărata Galbenă – VIDEO

Ce poate face un copil de cinci ani?

Se joacă, merge la grădiniță, se bucură de copilărie. Le încearcă și Marionela, însă fiecare zi se oprește pentru un moment, cel în care își măsoară glicemia.

„ E un ac aici, care înțeapă. 
- E 10,7, norma e 6.”

În față e șoseaua Hâncești, iar drumul nostru se oprește în satul Sărata Galbenă,  acasă la familia Butnari.

Corina și soțul ei cresc trei copii, Mihai, Magdalena și Marionela, care are nevoie de mai multă grijă, atenție și a cărei copilărie nu e la fel de dulce. Pe vremea când avea trei ani, după un control de rutină, Marionela a fost diagnosticată cu diabet.

Corina BUTNARI, MAMA: „S-a schimbat viața, dintr-una simplă în care nu știai ce este diabet, când ajungi în așa stare ți se schimbă viața radical. Eu încă nu puteam realiza normal ce e asta.
- La cinci ani are înțelepciune, are un caracter la care alt copil de vârsta ei ar plânge, ar face panică, ea înțelege.”

Iar asta pentru că fiecare înțepătură a devenit ”o normalitate”.

„Și la mână, și la picior, și la burtă. Aici și aici.”

Corina BUTNARI, MAMA: „Dimineața la ora 8 măsurăm glicemia și îi facem injecții, la amiază iarăși. La șase seară iar îi facem insulina.”

Mai toate aceste episoade se încheie cu o întrebare, povestește mama Marionelei.

Corina BUTNARU, MAMA: „Mama, dar noi mult timp vom mai face insulina, asta e pe toată viața?
- Încerc să-i explic, că uite Marionela, ne jucăm ca doctorii, îi explic să fie pe înțelesul ei.”

Marionela merge la grădinița din sat, acolo educatoarea are grijă să-i administreze insulina atunci când e nevoie. Cât despre alimentație, nu beneficiază de un meniu diferit, ci porții de mâncare mai mici. Fetița încearcă să țină pasul cu ceilalți pici.

Marionela BUTNARI: „Îmi place aici să mă joc. Să desenez, să am activități.”

„Asta e varză, aici e brocoli, aici va fi vânătă, aici roșie, iar aici voi colora în oranj.”

Uneori e vigilentă și activă, însă atunci când glicemia crește în corp...

Maria STÂNGA, EDUCATOR: „E mai palidă, mai tăcută, nu prea interacționează cu copiii. Mai galeșă.”

Valeria CAPRA, REPORTER PRO TV: „Marionela încearcă să se bucure de copilărie de rând cu ceilalți copii de la grădiniță, și totuși, în cazul ei, copilăria arată ceva mai diferit. Pe lângă faptul că este dependentă de dispozitivul care-i măsoară glicemia, diagnosticul de care suferă îi impune limite alimentare, îi poate schimba dispoziția și chiar fura din energie.”

Marionela BUTNARI: „Să alerg nu am voie, să țin pe cineva, să mănânc dulce.”

Ecaterina BUTNARI, BUNICA: „Practic trebuie să fie supravegheată mereu. Poate să se joace, apoi brusc se așează și dă capul pe spate. Zice că nu îi e rău, dar când îi măsurăm glicemia, e joasă.”

Corina BUTNARI, MAMA: „Iată acum ea e veselă, peste câteva minute poate începe a plânge, o pot durea mâinile sau picioarele. 
- În privința la mâncare ne străduim să-i dăm tot ce e necesar pentru ea, salată vara, borșuri sau supe, cartofi în cantități foarte mici.”

În tot acest timp, Marionela a cunoscut ce înseamnă coridoarele spitalului, pentru că a fost internată de câteva ori, după ce glicemia a trecut de limită. Sperieturi au fost care mai de care, spune mama ei.

Corina BUTNARI, MAMA: „Când ne-am internat avea glicemia 33,2 și medicii se mirau cum de ea nu e în comă, medicii nu credeau că are diabet. Că ea era veselă, medicii spunea că alt copil era în comă.”

Ecaterina BUTNARI, SOACRA: „Și medicii de la spital spuneau că ea e tare, are energie multă, alți copii stau, ea se juca, împletea sora medicală.”

Marionela beneficiază de consumabile gratuite și este sub supravegherea medicului de familie, dar și a specialiștilor de la Centrul Mamei și Copilului din Chișinău. 

În acest mijloc de toamnă, datorită comunității din sat, familia Marionelei a reușit să adune banii pentru o pompă de insulină. Locuitorii din Sărata Galbenă au organizat un târg la școală...

Și au făcut donații pentru ca fetița să trăiască mai ușor.

„ Asta e pentru insulină, se pune aici, pentru a nu mai fi înțepată la burtică.”