Intr-o casa batraneasca, veche si rece din satul Pohrebeni traieste Dumitru si fiul sau Marius.

„Vin, fac mancare, mancam si apoi vedem, dam la pasari."

Pe umerii baiatului au cazut multe greutati. La doar 11 ani, Marius stie sa manuiasca drujba si isi ajuta tatal sa taie lemnele.

Iar apoi a mers la gaini sa le dea de mancare si sa-si umple caldarea cu oua. 

„Si o bucata de carne si niste oua, mancam noi cate ceva."

Si tot el a invatat deja sa coaca paine si sa faca de mancare. 

„Mai bine intrebarea e ce nu stim sa gatim. Stim tot."

Marius, ELEV: „Azi am venit de la scoala si am facut o mamaliguta, am mancat putin. Cu branza, mancare sanatoasa."

Si mandru de el ne-a servit cu dulceata si compot.

„- Macar sa gustati sa vedeti ce produse face Marius.

- E bun, esti bravo Marius."

Este un copil pe care soarta l-a obligat sa devina matur. Iar asta pentru ca Marius a devenit ochii, mainile si picioarele tatalui sau.

Marius, ELEV: „Nu vede si e important, fara mine nu face nimic. El ar vrea sa faca, dar nu poate."

Un accident din copilarie l-a lasat pe Dumitru orb, pe vremea cand avea doar 16 ani.

Dumitru, TATAL: „Faceam practica si alti colegi mi-au aruncat ciment de la etajul 10.

- Ei au vrut sa faca o gluma, dar m-au lasat fara vedere pe toata viata."

Au urmat zeci de operatii, insa medicii nu i-au dat nicio sansa. Asa ca Dumitru a invatat sa-si accepte conditia si sa traiasca altfel. 

„Chiar daca nu ii vad culoare, cand o iau in mana ii simt dragostea care am depus-o."

Dumitru si-a gasit un post de munca, iar apoi s-a casatorit si a devenit tata a doi copii, Marius si Dumitrita, pe care din pacate nu i-a vazut niciodata.

Dumitru, TATAL: „Stiti istoria e ca si la flori. Daca nu vad ochii, il simte mainile, ii simt sufletul."

Cei doi parinti au divortat, iar copiii s-au separat, Marius ramanand in grija tatalui sau. Au urmat multe zile pline de griji cand nu prea stiau ce vor pune pe masa, barbatul avand o pensie de invaliditate de doar 3.000 de lei. 

Dumitru, TATAL: „Greutatile cele mai mari erau cand il duceam si aduceam de la gradinita. Da ma duceam cu el de mana, dar veneam fara el, distanta era foarte mare."

Valeria CAPRA, REPORTER PRO TV: „Marius si tatal sau locuiesc in aceasta camera. Unicul spatiu cald din casa. Aici este locul unde cei doi dorm, unde Marius isi face temele, unde pregatesc de mancare si unde iau masa.”

Casa lor e mai multa goala, iar saracia se vede de departe.

Marius, ELEV:„Aici se aprind, dar cand le ating este curent electric. Plita e functionala. Aici e bucatarie la noi."

Cei doi dorm pe lejanca.

Dumitru, TATAL: „Partea lui e asta, mereu vrea la racoare.”

Marius, ELEV: „Tata e cu caldura, mereu vrea la soba.”

Nu au mobila si nici usi, iar ca sa nu patrunda frigul in casa, au agatat paturi groase la intrare. Iarna vine si cu alte necazuri, Marius nu are haine potrivite si nici incaltaminte, iar de cald ii tine aceasta geaca.

Marius, ELEV: „E de toamna, dar e subtire. Acum ca e frig, dar iarna cand va ninge, e prea subtire aia.”

In ciuda acestor lipsuri, Marius stie ca trebuie sa invete bine si sa-si faca tatal mandru.

„- Ce note ai?

- 8,9,10 mai jos nu am avut anul asta."

Neputinciosi in fata greutatilor, cei doi se alina cu munca si roada cu care sunt rasplatiti. In fata casei au plantat cativa pomi fructiferi...

Marius, ELEV: „Nu reuseau sa se coaca ca noi deja le mancam. Hai nu s-au copt. Nu am mai reusit sa mancam una coapta."

Si au o mare pasiune pentru flori.

Dumitru, TATAL: „De multe ori poate nu avem de drum, calculam ultimul banut sa luam o tuie."

Acum, de sarbatori, nu stiu daca Mosul va trece pe la ei, insa il asteapta.

Marius, ELEV:„Un televizor pentru ca nu-l avem sau o bicicleta.”

Familia Doros are mare nevoie de ajutor si sustinere, iar impreuna le putem face sarbatorile luminoase si schimba cursul destinului. 

Datele de contact ale familiei: 

Dumitru Doros – 0235 65 092/ 079061893