Mai puternici, mai pozitivi și mai încrezători în ei, dar mai ales în bunătatea care se ascunde în oameni. Vorbim despre familia Hristescu și mezinul lor Constantin, pe care acum doi ani l-ați ajutat să se poată bucura de o copilărie cu mai puține griji. Băiatul nu poate auzi, dar datorită aparatului cohlear care i-a fost implantat rezultatele sunt vizibile și sonore. De asemenea, băiețelul are un picior mai scurt decât celălalt și este în fața unui șir de operații care urmează să fie făcute. Toate sunt luate pe rând, cu mult curaj pe care îl au datorită suportului pe care l-au primit.

Valeria Capra

E o zi de vineri, una matinală, care a început cu o programare la medicii din cadrul spitalului pentru copii ”Emilian Cotaga”, aici unde Constantin Hristescu face reglajul aparatului auditiv.

Diana CHIRTOCA, MEDIC ORL-AUDIOLOG, CENTRUL REPUBLICAN DE AUDIOLOGIE: „Reacționează la toate sunetele, reacționează bine, începe să vocalizeze. Pentru implant de trunchi cerebral  este un rezultat extraordinar.”

Și are ore alături de logoped.

Anghelina CHIABURU, ȘEFA CENTRULUI REPUBLICAN DE AUDIOLOGIE, PROTEZARE AUDITIVĂ ȘI REABILITARE MEDICO-PEDAGOGICĂ: „Are șansa să audă, să înțeleagă, să dezvolte vorbirea. La Centru i se oferă asistență specializată, reglajul implantului, terapia logopedului, consiliere psihologică.”

Aceste activități continuă și la Leova, iar rezultatele sunt vizibile și, mai ales, sonore...

„- Se aude? Arată!
- Da.”

Pe Constantin Hristescu l-ați cunoscut în urmă cu doi ani. Avea patru ani, suferea de surditate profundă și a avut mai multe intervenții până a reușit să beneficieze de un implant cohlear. Provocările nu s-au terminat aici. Constantin s-a născut cu un picior mai scurt decât celălalt și avea nevoie de operații pentru a putea merge. Părinții erau neputincioși, iar cheltuielile mari.

Natalia HRISTESCU, MAMA: „Cum se simțea el, așa mă simțeam și eu, foarte retrasă, parcă voiam să zic da, dar și nu. Mă temeam, îmi era frică.
- Aveam multe gânduri, nu mă gândeam la bine, dar pe timp ce trece, m-am scuturat și mi-am spus că trebuie să mergem înainte, cum ne-a ajutat lumea trebuie și noi să facem la fel.”

Să vorbească despre grijile pe care le aveau a fost prea greu pentru Natalia, care a ținut în secret condiția lui Constantin până la vârsta de trei ani. 
În cadrul campaniei Dărueiști și Câștigi a aflat că deschiderea, împărtășirea unui necaz lumii poate aduce bunătate. Tu ai fost generos și i-ai ajutat.

Iar astăzi....

Natalia HRISTESCU, MAMA: „Și eu am devenit mai puternică, eram mai slăbită și organismul la fel. Până ne luăm viteza, ne întărim, ridicăm capul, spetele îl îndreptăm și mergem înainte. 
- Când ne-ați înmânat cecul stăteam foarte îngrijorată, nu am ajuns vreodată la televiziune, când am văzut suma m-am bucurat, nu m-am gândit că va fi așa multă lume să ne ajute.”

Iar din 2023 și până în prezent, Costel s-a dezvoltat frumos. Și-a îmbunătățit vorbirea, a făcut reglajul aparatului auditiv la timp, a trecut printr-o operație la picior...

Natalia HRISTESCU, MAMA: „Am fost jumătate de an cu piciorul în ghips, apoi iar am fost la control, am stat sub monitorizarea ortopedului. Am fost la reabilitare. Suntem sub control pentru a pune aparatul Elizarov.”

Au apucat vremuri când internările în spital sunt pe pauză, iar astăzi, în sfârșit, Constantin și-a luat activitățile caracteristice vârstei.

Natalia HRISTESCU, MAMA: „Ne-am oprit un pic să meargă la grădiniță, să comunice cu toți copiii, îmi pare foarte bine că are o grupă de copiii bravo.  Toți comunică cu el, chiar dacă el nu poate explica, o face prin semne.”

Natalia HRISTESCU, MAMA: „Îl vedem un pic mai activ, din toate punctele de vedere. Aleargă, se joacă, scrie. La toamnă plecăm la școală.”

Valeria CAPRA, REPORTER PRO TV: „- Ziua lui Constantin la grădiniță se încheie în jurul orei 12, dar activitățile continuă acasă, alături de mama lui. Cei doi învață alfabetul semnelor, învață cifrele și au grijă să-și rezerve timp și pentru jocuri.”

Natalia HRISTESCU, MAMA: „Avem jocuri distractive, tablă electronică, caietele și mergem înainte.
Am învățat litera a, ă, u. Pe m și n. Dacă îi arăt semnul îmi spune litera.”

Svetlana BAȘCHIN, BUNICA: „E mai vioi, face totul mai cu inimă. Se străduie. A pornit-o cu dreptul.
- Ne mai ocupăm și noi, și mie îmi place să-l învăț și poezii, el nu prea pricepe încă, dar eu am suficientă răbdare.”

În ciuda circumstanțelor, Costel este un copil pozitiv, zâmbitor, prietenos și foarte atent la ce se întâmplă în jurul său.

Natalia HRISTESCU, MAMA: „Orice hârtie nu-mi dă voie să o arunc jos. Îmi spune să nu arunci jos.
- Și la capitolul curățenie, haina să fie pusă la loc. Chiar dacă pe jos găsește ceva, repede ia. Fiecare jucărie, caiet, creion, toate să fie la locul lui.”

Familia se simte mai energică și mai puternică, motiv pentru care a reușit să facă mici renovări prin casă.

Natalia HRISTESCU, MAMA: „Au fost fetele acasă și ele au insistat să facem mici schimbări prin casă.”

Familia Hristescu speră ca în timp, Constantin să se facă bine, să se poată deplasa și să se bucure de o viață cât mai frumoasă.

Natalia HRISTESCU, MAMA: „El se dezvoltă, dar rămâne oricum mai mic decât celălalt, acum cu 4 cm și un pic.
Aparatul îl vom ține timp de patru luni și va lungi piciorul, asta vom repeta din patru în patru ani, până la 18 ani, când osul se oprește de crescut.”

În acest an, și sărbătorile sunt așteptate diferit, cu mai multă speranță, mai multă încredere și recunoștință.

Natalia HRISTESCU, MAMA: „Eu doresc sănătate, să-mi dea Moș Crăciun cât mai multă, ca să am putere să merg mai departe. Și lui Constantin să-i dea. - Și el așteaptă mai repede să apară zăpada, să vină Moș Crăciun.
- Avioanele le dă acum deoparte, crește, mai caută alte dorințe.”