Deși războiul durează de patru ani, Republica Moldova a fost prinsă complet nepregătită de poluarea masivă a râului Nistru. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, recunoaște că o astfel de situație nu a mai fost întâlnită în ultimii 40 de ani, iar lipsa barajelor și a mecanismelor de protecție a făcut ca țara să fie vulnerabilă. Totuși, el subliniază că mobilizarea rapidă a instituțiilor și acțiunile coordonate ale echipelor de intervenție au demonstrat că statul poate gestiona chiar și cele mai neașteptate crize de mediu.
Lorena BOGZA, PREZENTATOARE PRO TV: „Suntem la patru ani de război și noi pentru această situație nu ne-am pregătit. Deși uitându-ne dintr-o parte după ce am avut, era posibil ca riscul ca toate astea să se întâmple. Cum de ne-a găsit atât de nepregătiți? Fără baraje și tot ceea ce trebuie să avem.”
Gheorghe HAJDER, MINISTRUL MEDIULUI: „Cred că Republica Moldova are extrem de multe planuri împotriva inundațiilor, împotriva diferitor dezastre, dar într-adevăr acest domeniu a fost descoperit. Cel mai important este că instituțiile au arătat o mobilizare fără precedent și probabil am acționat foarte rapid. Din discuțiile cu experții din România și nu numai ne-au spus că noi am făcut o treabă extraordinară când este vorba de un flux atât de mare și cantități de petrol foarte mari. A fost o dovadă că statul Republica Moldova poate gestiona orice criză și a fost un test pentru Republica Moldova, având în vedere că astfel de poluări nu s-a întâmplat niciodată în asemenea proporții din istoria modernă a RM, probabil în ultimii 40 ani.”
Responsabilitatea pentru sursele alternative de apă revine, potrivit ministrului, autorităților publice locale și operatorilor Apă-Canal.
Gheorghe HAJDER, MINISTRUL MEDIULUI: „Responsabilitatea este a APL-ului și a operatorilor Apă-Canal, deci autoritatea publică locală este obligată să asigure că este o sursă alternativă și ea dacă este din surse subterane, atunci trebuie să fie funcțională. Ei sunt obligați ca o anumită perioadă de timp să se asifure că este o mentenanță, o siguranță, cel puțin să le întrețină astfel de surse de apă pentru astfel de situații. Din păcate în Republica Moldova multe au rămas abandonate. Mulți dintre acești operatori au intrat în faliment și au rămas așa cum au rămas.”
Întrebat despre legătura cu securitatea statului, Hajder a subliniat lecțiile învățate.
Gheorghe HAJDER, MINISTRUL MEDIULUI: „Asta a fost cred că o bună lecție pe care o să o învățăm și cu siguranță odată ce vom depăși această criză noi vom continua să inventariem toate sondele care există în Republica Moldova sau sursele de apă alternative, astfel ca să fim pregătiți. Pentru că azi a fost pe râul Nistru, dar ar putea să se întâmple orice în viitor și noi trebuie să fim pregătiți ca să nu mai admitem ca un oraș atât de mare să rămână fără apă. Și nu vorbim doar de un oraș mare, dar noi toți trebuie să fim asigurați cu surse alternative și de acest lucru Guvernul se va ocupa imediat ce astă criză va trece. Și vom găsi mecanisme ca în cazul că autoritatea publică locală nu are interes să facă acest lucru să găsim mecanisme prin care să ca să obligăm, că până la urmă este vorba despre oameni.”
Lorena BOGZA, PREZENTATOARE PRO TV:„Luxemburgul trimite niște generatoare Republicii Moldova pentru combaterea efectelor poluării Nistrului. Pentru ce sunt bune ele?”
Gheorghe HAJDER, MINISTRUL MEDIULUI: „Aceste baraje care au fost instalate pe lângă faptul că ele pot depozita anumite substanțe, ele adună cel puțin într-un loc substanța care poate fi extrasă. Există un echipament electric care extrage și depozitează într-un vas și pentru acest echipament care se numește schimer și ele lucrează pe generatoare. Dar și echipele care lucrează astăzi în teren și nu sunt puține deloc, ele sunt dislocate 24 din 24. Acei oameni dorm pe malul Nistrului, ei sunt în schimburi, ei au nevoie de electricitate, ei au nevoie de lumină, de comodități, deci este un proces mult mai complex.”
Lorena BOGZA, PREZENTATOARE PRO TV: „Cât timp se va supraveghe Nistrul?”
Gheorghe HAJDER, MINISTRUL MEDIULUI: „Noi vom supraveghea atât timp cât este necesar, nu avem dreptul să cedăm, noi suntem în teren și mai mult de atât noi am început a confecționa baraje similare cu produse care sunt în Republica Moldova. Avem și materiale absorbante care sunt date pe nistru pentru a cuagula și a diminua din efectul poluării.”
Când a început criza de pe Nistru?
Contaminarea râului Nistru cu substanțe poluante de origine petrolieră a avut loc în urma atacului militar al Federației Ruse asupra Complexului Hidroenergetic Nistrean din Ucraina, din 7 martie. Primele pete uleioase au fost observate pe 10 martie și surprinse de locuitorii din regiune, care au postat imagini pe rețele.
În acest context, Guvernul s-a convocat pe 15 martie într-o ședință specială și a instituit stare de alertă de mediu pe râul Nistru pentru 15 zile. Aceasta vizează raioanele situate în bazinul Nistrului - Drochia, Soroca, Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Chișinău dar și localitatățile din stânga Nistrului. Parțial regimul se extinde în raioanele Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni și altele.
Tot în acea zi, două baraje de protecție pe râul Nistru, în apropierea stației de captare a apei de la Vadul lui Vodă au fost instalate de către Apă Canal Chișinău. Măsura a fost luată în contextul situației create pe râu și are drept scop prevenirea unei eventuale situații critice care ar putea afecta alimentarea cu apă a capitalei.
Totodată, alte trei baraje absorbante noi au fost instalate și sâmbătă: două în localitatea Arionești, raionul Dondușeni, și unul pentru securizarea stației de captare de la Cosăuți, raionul Soroca.
Deși prezența substanțelor petroliere a fost confirmată până acum doar în zona de nord, autoritățile au demarat o evaluare preventivă a tuturor stațiilor de captare, inclusiv a celei din Chișinău, pentru a preveni orice risc pentru populație.