Moara Roșie, unul dintre cele mai vechi obiective industriale care s-au păstrat până în prezent în capitală, ar urma să fie restaurat. Acum, la monumentul de arhitectură națională se fac cercetări arheologice, iar în baza analizelor va fi realizat proiectul de reabilitare a construcției. Studierea vestigiilor arheologice are loc în cadrul proiectului NONA, care este finanțat de Uniunea Europeană.

„Din cauza faptului că a fost executată din cărămidă roșie așa și a primit numele de Moara Roșie.”

„Din păcate s-au păstrat doar pereții, carcasa.”

Diana AMBROS, REPORTER PRO TV:„Moara Roșie din centrul istoric al Chișinăului este unul dintre cele mai vechi obiective industriale păstrate până în ziua de azi. Construcția are statut de monument de importanță națională și datează din prima jumătate a secolului XIX.”

Moara Roșie, care era și printre primele mori cu aburi din capitală, a fost funcțională până în 1980, după care a fost abandonată, iar în interiorul clădirii nu s-au mai păstrat motoarele cu aburi care prelucrau făina și măcinau cerealele.

Victor BUZU, MANAGER PROIECT NONA: „A funcționat în calitate de moară și era cunoscută inițial de Moara Albă de vreme ce se făcea făină./04:01 Ulterior, în 1901 a avut loc un incediu, care a dus la necesitatea de reconstrucție sau restaurarea a morii și s-au ridicat două etaje suplimentare și din cauza faptului că s-a executat din cărămidă roșie așa și a primit numele de Moara Roșie.”

Astfel, pentru a salva patrimoniul național, au început lucrările de cercetare arheologică, care vor sta la baza elaborării schiței de proiect pentru restaurarea Morii Roșii.

Sergiu POPOVICI, DIRECTORUL AGENȚIEI NAȚIONALE ARHEOLOGICE: „În fața noastră au fost puse mai multe obiective. În primul rând ne-a interesat cota istorică de edificare a acestui obiectiv. Și ne-a interesat nivelul de fundație să vedem cât de adânc se duce fundația.” 

Pentru că moara este masivă, iar solul pe care s-a construit argilos-nisipos și nu destul de stabil, proiectanții au ridicat o fundație de circa 3 metri adâncime.

”Dacă facem o măsurare acum, noi avem 2 metri de la nivel actualul de calcare și 2,5 metri de la nivelul vechi mai sunt încă 1,5 metri până jos, până la talpa fundației.”

Sergiu POPOVICI, DIRECTORUL AGENȚIEI NAȚIONALE ARHEOLOGICE: „Dintre descoperiri am descoperit deja mai multă ceramică din secolul XIX, din prima jumătate a secolului XX, fragmente de sticlă din prima jumătate a secolului XX și foarte multă arsură.”

Ion URSU, DIRECTORUL INTERIMAR AL INSTITULUI PATRIMONIULUI CULTURAL: „Piatra este din zonă. În zona Chișinăului, mai jos un pic, la Calea Basarbiei a fost o carieră de piatră, este calcar spart, piatră spartă, iar liantul este var stins cu nisip caracteristic pentru acea perioadă, iar partea superioară este construită din cărămidă și provine de la fabrica ”Purcel” vestita fabrică din secolul XIX din Chișinău.”

După ce se vor încheia cercetările arheologice va fi întocmit un raport de analiză. Totodată, deja au fost efectuate lucrări de ridicare topografică și de fotogrametrie, care presupun realizarea unor imagini detaliate ale monumentului și crearea unui model 3D al acestuia. Datele vor sta la baza realizării un proiect de restaurare a monumentului istoric. Totul a fost posibil datorită proiectului NONA, care este finanțat de Uniunea Europeană. Costurile ajung la 130 de mii de euro, dintre care peste 25 de mii sunt constribuția primăriei Chișinău. Pentru reabilitarea Morii Roșii vor trebui ulterior găsite surse de finațare.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.