Apropierea din ultima perioada intre Chisinau si Transnistria il transforma pe Putin in „mediator involuntar”, constata cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung intr-o analiza atenta a situatiei din regiune. In avanpremiera vizitei oficiale la Berlin a presedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, FAZ remarca apropierea intre Chisinau si Tiraspol.
Maia Sandu intreprinde un turneu european pentru a afla parerea cancelariilor europene despre cererea de aderare a tarii sale la Uniunea Europeana. Insa nazuinta Chisinaului are de parcurs un drum anevoios, care nu lasa loc de iluzii desarte, scrie, miercuri, Frankfurter Allgemeine Zeitung.
In definitiv, solicitarea de aderare a venit in siajul deciziilor similare de la Kiev si Tbilisi, iar ele au creat asteptari in randul electoratului pro-european din Republica Moldova, aminteste publicatia.
Totusi, Maia Sandu ar putea duce o veste imbucuratoare la Berlin, unde este asteptata cel mai probabil vinerea viitoare (10 iunie). Este vorba despre atenuarea tensiunilor intre guvernul de la Chisinau si guvernantii din regiunea separatista Transnistria.
”Sub presiunea razboiului din Ucraina, Moldova si conducerea transnistreana de la Tiraspol s-au apropiat. Problemele asupra carora nu s-a putut ajunge la un acord timp de ani de zile sunt, se pare, pe cale de a fi rezolvate”, scrie Frankfurter Allgemeine.
Publicatia aminteste in context ca, de la sfarsitul lunii aprilie, intre presedintele transnistrean, nerecunoscut la nivel international, Vadim Krasnoselski, si consilierii Maiei Sandu, au avut loc nu mai putin de sase intalniri. ”Aceste reuniuni s-au axat nu in ultimul rand pe probleme energetice, Moldova fiind dublu dependenta de Rusia si, indirect, de Transnistria. Gazul provine din Rusia, care, timp de zeci de ani, a folosit in mod repetat aceasta dependenta ca mijloc de presiune politica pentru a tine fosta republica sovietica sub papuc”, scrie sursa citata.
FAZ consemneaza ca Moldova mai depinde de Rusia si in ceea ce priveste aprovizionarea cu energie electrica. Pe teritoriul transnistrean – si, prin urmare, in afara controlului Chisinaului – exista o centrala care produce energie electrica din gaz si care alimenteaza Republica Moldova.
”Pentru supravietuirea politica a Maiei Sandu si a sefei guvernului de la Chisinau, Natalia Gavrilita, este esentiala limitarea cel putin a cresterii preturilor la energia electrica, date fiind cresterea brusca a preturilor la gaze si inflatia de 27%”, avertizeaza cotidianul german.
De remarcat ca, in cadrul negocierilor de luni, s-a ajuns la un compromis in urma caruia Republica Moldova ar continua sa primeasca energie electrica in conditii relativ avantajoase, iar intreprinderile transnistrene vor putea face afaceri prin intermediul bancilor moldovenesti, precizeaza publicatia.
”Bancile transnistrene sunt izolate la nivel international sau legate de Rusia, ceea ce in prezent inseamna practic acelasi lucru. Moneda Transnistriei, rubla transnistreana, nu valoreaza nimic pe plan international. Pentru Transnistria important este sa poata folosi banii moldovenesti obtinuti din vanzarea de energie electrica pentru importuri, cum ar fi medicamente sau fier vechi pentru otelaria transnistreana din Ribnita – un angajator important in regiune”.
Frankfurter Allgemeine Zeitung citeaza o sursa ”bine informata” de la Chisinau, potrivit careia ”important nu este doar acordul in sine, ci mai ales faptul ca exista negocieri regulate intre cele doua parti”.
Cu alte cuvinte, evolutiile recente vin sa confirme ca liderii transnistreni, desi, la fel ca majoritatea populatiei din partea separatista a tarii, sunt cu siguranta pro-rusi, nu au niciun interes sa fie atrasi in razboiul lui Putin.
Sursa consultata de cotidianul german subliniaza ca decidentii transnistreni au aratat relativ repede ca vor sa ramana in afara razboiului si ca nu au niciun fel de intentie de a ataca Ucraina ori de a se alatura luptelor.
In aceasta cheie trebuie intelese si spusele liderului transnistrean Krasnoselski, potrivit caruia mai bine traiesti in pace, intr-o republica nerecunoscuta, decat intr-o republica recunoscuta, dar aflata in razboi. ”Acesta a fost un semnal clar ca Transnistria nu vrea sa urmeze calea Donetkului si Luhanskului”, este evaluarea sursei de la Chisinau, citata de FAZ.
De altfel, dupa cum noteaza semnatarul articolului, Michael Martens, Transnistria nici nu ar avea capacitatea militara de a interveni semnificativ in lupte – in zona sunt stationati aproximativ 1500 de soldati rusi, iar in Transnistria exista o armata de aproximativ 7000 de oameni fara armament greu.
”Mai presus de toate, nu este in interesul economic al Transnistriei sa fie anexata de Rusia sau sa devina si mai dependenta de Moscova. Transnistria primeste gaz din Rusia aproape gratuit, dar in acelasi timp foloseste acordul de liber schimb dintre Moldova si UE, intrat in vigoare acum cativa ani, pentru a exporta pe pietele occidentale. Acest model de afaceri s-ar prabusi daca Transnistria ar cadea in totalitate sub controlul Rusiei”, scrie jurnalistul.
FAZ citeaza si o sursa din anturajul negocierilor, potrivit careia ”contactele dintre Chisinau si Tiraspol sunt bune”. Ambele parti, informeaza sursa, depun eforturi sustinute pentru a rezolva impreuna dificultatile economice cauzate de razboi si pentru a stabiliza situatia.
Pentru moment ramane insa neclar cine a pus la cale incidentele care au zguduit Transnistria la sfarsitul lunii aprilie, cand un atac cu arme antitanc a vizat cladirea ”Securitatii de Stat a Transnistriei”, iar stalpi radio au fost aruncati in aer.
”In evidenta iese faptul ca autorii atacurilor au avut grija sa nu puna in pericol vieti omenesti. Operatiunile au avut loc fie noaptea tarziu, fie in zone izolate. Astfel de incidente nu au fost in interesul conducatorilor transnistreni. Dimpotriva, pericolul de a fi atrasi in razboi a dus la o colaborare fara precedent intre Tiraspol si Chisinau”, conchide Frankfurter Allgemeine Zeitung.